Proiect: Sancţiuni mai aspre pentru infracţiunile asupra minorilor. Pedeapsa pentru hărţuire ar putea fi majorată cu o treime

Sancţiuni mai dure pentru cei care comit infracţiuni contra minorilor! Un proiect de modificare a Codului Penal a fost deja depus la Senat.

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

Astfel, pedeapsa pentru hărţuirea unui minor ar putea fi majorată cu o treime. Şi infracţiunile de lovire, vătămare corporală, lovituri cauzatoare de moarte sau hărţuirea unei persoane adulte ar urma să crească.

Ministrul de Interne, senatorul Lucian Bode a anunţat marţi că a depus la Senat, împreună cu prim-ministrul Nicolae Ciucă, o iniţiativă legislativă de modificare a Codului Penal, prin care se incriminează mai ferm infracţiunile cu un puternic impact emoţional şi social şi sporesc gradul de protecţie şi siguranţă pentru cetăţean, transmite news.ro.

Astfel, cei doi propun majorarea cu o treime a limitelor pedepselor pentru lovirea, vătămarea corporală, loviturile sau vătămările cauzatoare de moarte şi hărţuirea, hărţuirea unui minor, precum şi eliminarea posibilităţii amenzii ca sancţiune în cazul infracţiunilor de ultraj şi ultraj judiciar şi înlocuirea sa cu închisoarea.

"Am depus astăzi la Senat, împreună cu dl. prim-ministru Nicolae Ciucă, o iniţiativă legislativă de modificare a Codului Penal. Noile modificări incriminează mai ferm infracţiunile cu un puternic impact emoţional şi social şi sporesc gradul de protecţie şi siguranţă pentru cetăţean. Prin această iniţiativă intervenim asupra a 11 articole din Codul Penal şi propunem, în majoritatea cazurilor, majorarea limitelor de pedeapsă cu o treime. Infracţiunile în forme agravante pentru care se vor mări cu o treime limitele pedepselor sunt: lovirea, vătămarea corporală, loviturile sau vătămările cauzatoare de moarte şi hărţuirea", spune Lucian Bode pe Facebook. 

Pedeapsa pentru hărţuirea unui minor ar putea fi majorată cu o treime

Ministrul de Interne afirmă că "majorarea cu o treime a pedepselor se va aplica pentru hărţuirea unui minor".

"Raportul de forţe dintre agresor şi un minor este suficient de mare pentru ca infracţiunea să primească circumstanţe agravante şi un spor de o treime din pedeapsă. Cred că trebuie să fim mai duri cu cei care aleg să profite de un copil şi să descurajăm astfel de fapte abuzive. Am făcut modificări şi am schimbat abordarea în ceea ce priveşte fapta de tulburare a ordinii şi liniştii publice pentru care am majorat limitele pedepsei cu închisoarea de la 1 an la 5 ani şi am introdus elemente agravante care justifică creşterea limitelor pedeapsei cu închisoarea între 2 şi 7 ani", mai spune Bode.

Ministrul anunţă că a propus, de asemenea, "instituirea unui regim sancţionatoriu mai aspru pentru fapta de încăierare şi pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, repoziţionând-o în ierarhia faptelor cu violenţă, comise de cele mai multe ori în public".

"De asemenea, o parte a intervenţiilor vizează extinderea prezumţiei legitimei apărări de la spaţiul privat la cel public. Oamenii au dreptul de a se proteja şi dacă sunt ţinta unui atac desfăşurat în spaţiul public, nu doar în propria locuinţă. Din acest motiv, aria în care se aplică prezumţia de legitimă apărare nu va mai include doar locuinţa privată, ci şi strada", spune Bode.

Senatorul PNL mai menţionează că nu în ultimul rând, "a eliminat posibilitatea amenzii ca sancţiune în cazul infracţiunilor de ultraj şi ultraj judiciar şi am prevăzut pedeapsa cu închisoarea".

"Trebuie să fim mai fermi şi în aceste cazuri pentru că vorbim despre fapte comise chiar împotriva celor care îşi exercită atribuţiile de serviciu în vederea impunerii respectării legii, pentru protejarea victimelor sau care asigură menţinerea unui climat normal de convieţuire. Toate aceste modificări intră în dezbaterea parlamentară. Sunt convins că vor exista argumente pro şi contra dar să nu uităm că avem o mare responsabilitate în a descuraja şi preveni faptele antisociale care pun viaţa în pericol, care aduc o gravă atingere climatului de ordine şi siguranţă publică, dar şi sentimentului de siguranţă cetăţenesc", mai precizează Lucian Bode.