Prima măsură de răzbunare a României, după ce Austria ne-a blocat accesul în Schengen

Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat, cu privire la boicotarea firmelor şi produselor austriece, că trebuie făcută o distincţie între cetăţenii austrieci şi liderii politici din Austria şi a precizat că în companiile austriece din România lucrează tot români. "Când am vorbit despre sancţiuni către Austria, nu către austrieci, dacă tu ai folosit un drept de veto nejustificat, atunci nu te aştepta, de exemplu când Austria o să solicite şefia OSCE, să nu se aştepte ca România să nu folosească acelaşi drept de veto", a adăugat Ciolacu, potrivit news.ro.

• "N-am mai putut să salvez nimic. Totul a rămas acolo. O viaţă am muncit". Flăcări violente lângă Mănăstirea Voroneţ. Două familii şi-au pierdut agoniseala într-o clipă

"Haideţi să facem o distincţie. În aceste companii austriece pe teritoriul României, vreau să vă reamintesc că sunt lucrători români. Eu când am vorbit despre sancţiuni către Austria, nu către austrieci, dacă tu ai folosit un drept de veto nejustificat, atunci nu te aştepta, de exemplu când Austria o să solicite şefia OSCE, să nu se aştepte ca România să nu folosească acelaşi drept de veto. Până se ajunge la această paralelă, există totuşi demersuri diplomatice de a închide aceste lucruri", a afirmat Marcel Ciolacu, la finalul şedinţei de luni a Consiliului Politic Naţional al PSD.

Liderul social-democraţilor a mai spus că fiecare reacţionează diferit, "unii îşi mută conturile, unii nu mai merg în Austria la schi".

"E normal, este o umilinţă arătată nu numai clasei politice. Vreau să fac o distincţie foarte clară între români şi austrieci şi decidenţii din Austria din acest moment şi România, fiindcă aţi văzut şi reacţiile de frustrare ale românilor care trăiesc în Austria, dar şi ale austriecilor de susţinere a românilor. A fost un element pur de interes personal, de aceea există această supărare, o prioritate a ministrului de Interne şi a cancelarului, ceea ce ţine de votul din Austria", a completat Ciolacu.

De ce a refuzat Austria accesul României în Schengen

Apar noi detalii despre negocierile purtate înainte de votul care a împiedicat România şi Bulgaria să intre în Schengen. Croaţia i-ar fi strâns cu uşa pe austrieci, ameninţându-i că îi lasă fără proiecte de infrastuctură şi fără gazoduct. România, în schimb, ar fi venit cu o propunere la care Viena nu a ştiut cum să răspundă.

Au început tensiunile politice în Austria. Verzii, care îl susţineau pe cancelarul Karl Nehammer, s-au alăturat opoziţieI şi critică votul dat împotriva aderării României la Schengen. Între timp, apar informaţii noi din culisele negocierilor. România ar fi propus Austriei să ia înapoi migranţii care au intrat în Schengen pe la frontierele noastre. Potrivit surselor prezente la discuţii oficialii de la Viena s-ar fi blocat auzind oferta: nu aveau date exacte despre refugiaţii care au venit din ţara noastră.

Croaţia în schimb a negociat dur şi a câştigat

"Toate celelalte state membre au încercat, alături de România, să găsească o solutie să ajute Austria să iasa din coltul unde s-a băgat singură", a declarat Dragoş Tudorache. Croaţia în schimb a negociat dur şi a câştigat. Întâmplător sau nu, înaintea votului, cancelarul Austriei, premierul Bavariei şi şeful guvernului croat au bătut palma pentru un proiect comun de extindere a unui gazoduct care ajută Austria să reducă dependenţa de gazul rusesc.

Mai mult, premierul croat ar fi ameninţat că firmele austriece nu vor mai primi niciun mare contract de infrastructură în Croația, potrivit presei străine. Ar fi chemat în audienţă repezententanţii camerei de comerţ şi le-ar fi cerut ca filmele austriece să facă presiuni. "De la 1 ianuarie, cetăţenii croaţi pot călători liber în cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume. E o mare realizare pentru noi şi nu a venit aşa, ca şi cum ar fi căzut din cer", a declarat Davor Bozianovic, ministrul croat de Interne.