Sfaturile specialiștilor pentru a scăpa de depresia de toamnă. VIDEO

Prima lună de toamnă ne pune la grea încercare nervii. Cum se încheie vara, majoritatea dintre noi picăm într-o stare de apatie. Însă sunt şi oameni care ajung la depresii din cauza schimbării vremii.

• "Efectul Cîrstoiu" înainte de alegerile prezidenţiale. PSD şi PNL se îndreaptă spre o coliziune frontală: alegerile locale, test în cursa pentru Cotroceni

• Mulți oameni ajung la depresii din cauza schimbării vremii.

Gabriel Diaconu, medic psihiatru: Sunt oameni care se nasc cu o predispoziţie ca la schimbarea anotimpului, când temperatura scade, dar mai ales albedoul, adică intensitatea luminii scade, unele creiere ale unor oameni care sunt mai fotosensibile vor reacţiona aşa. Observăm cu precădere în Peninsula Scandinavă, dar şi în România că sunt oameni care pe măsură ce înaintăm către iarnă, se plâng de lipsa de energie, de chef, apatie, tendinţa de a sta mai mult în pat, meteosensibiliate, tulburari ale somnului. Ironia face ca în restul anului, aceşti oameni să fie cât se poate de activi şi cât se poate de sănătoşi.

Manifestarea se numeşte tulburare afectivă sezonieră şi este diferită de ceea ce mulţi numesc depresie. În acelaşi timp, persoanelor care au un istoric de depresie, le poate face mai rău. Practic, toamna şi iarna devin mult mai... simptomatice.

Gabriel Diaconu, medic psihiatru: În general, suferinţa este subiectivă pentru oameni. Şi trebuie să mai spunem ceva, că dacă e subiectivă, nu înseamnă că este imaginată sau că e o formă de simulare. Este foarte traumatizant pentru un om să îşi dea seama în timp real că mintea lui nu funcţionează, nu raspunde la "chemările obişnuite". Am cunoscut oameni profund tulburaţi de simplul fapt că atunci când se trezesc, primul impuls este nu e în regulă cu mine ceva, nu mă concentrez, oamenii trăiesc vid emoţional, au o formă de anestezie, se uită la persoana iubită, se uită la copii, se duc la lucru, unde înainte manifestau pasiune şi totul este maşinal şi robotic.

Telemunca şi izolarea aprofundează starea de tristeţe.

Gabriel Diaconu, medic psihiatru: Inițial li s-a părut o super idee să stea mai mult cu copiii și să ai mai mult timp. Unii dintre ei mi-au spus că va fi concediul ăla consistent de două- trei luni de zile, dar văd acum că suferă și e identic în acuze din nou. Nu dorm, parcă nu le mai tihnește mâncarea, avem nervozitate, spaimă fără cauză și motiv. Nu cred că soluția este neapărat psihiatrică. Nu pot să văd o lume în care începem să tratăm oameni cu antidepresive și anxiolitice să stea în casă și să le mai și placă să stea în casă.

Şi pentru că suntem fiinţe sociale, soluţia este socializarea. Plus o rutină fixă zilnic.

Gabriel Diaconu, medic psihiatru: Avem nevoie de timp și avem nevoie de companie umană. Să știi că sunt oameni care sunt excesiv vulnerabili la asta, oamenii care erau singuri, vârstnicii, persoane care locuiesc în zone de suburbie, care spuneau uau, mi-am luat casă cu pădure, dar resimt acum izolarea geografică și lipsa mobilității fizice. Mișcarea fizică în casă, tot timpul cât sunt întrebat ajung și la practica spirituală. Fie că e religie, meditație, practica și exercițiul intelectual sunt pastile de sănătate pe care, dacă le iei zilnic, îți vei crește reziliența pe termen mediu și lung, chiar dacă în ziua respectivă ai vrea să stai să butonezi un serial pe internet.