Video Cum a reuşit o ţară de două ori mai mică decât România să ne dea lecţii. Bulgaria atrage de 6 ori mai mulţi turişti decât noi. Reacţia ministrului Turismului

Litoralul românesc. 245 de kilometri de plajă, 12 stăţiuni, o istorie glorioasă. Pare greu să alegi o destinaţie de vacanţă dintre atâtea opţiuni. L-am întrebat pe ministrul Turismului. 

Drumul spre mare e întotdeauna în lucrări

Bianca Iacob, reporter Observator: Unde v-aţi face vacanţa pe litoral anul acesta, dacă ar fi să alegeţi o staţiune?

Radu Oprea, ministrul Economiei şi Turismului: Oricare staţiune de pe litoralul românesc! Eu merg în Constanța pentru că îmi place orașul vechi.

Îi urmăm aşadar sfatul şi pornim la drum. Dar drumul nu e aşa de uşor.

Cristi Popovici, reporter Observator: Nu există început de sezon estival fără un șantier pe A2. Acum suntem la km 103 unde traficul este restricționat pe o singură bandă de sens. Nu știu cum fac muncitorii noștri, dar atunci când asfaltează o bucată de drum, îmbinarea cu șoseaua principala are mereu denivelări. Așa că tot drumul spre mare este plin de valuri pe șosea.

Ne dăm întâlnire în centrul orașului cu Diana Slav, inițiatoarea unui proiect prin care turiștii descoperă Constanța la pas. Cazinoul, Centrul Vechi şi Faleză sunt obiective nelipsite din orice tur. Drumul până la ele e plin de clădiri în paragină, şantiere, afişe vechi şi hărţi rupte.

Principalele obiective turistice de pe litoral sunt într-o stare deplorabilă

Diana Slav, ghid turistic: Infocenter nu avem, de asemenea o altă problema de care mă lovesc, mai ales când am grupuri, nu am toalete publice.

Respectul pentru turişti şi pentru istorie se vede în fiecare monument părăsit şi în fiecare zid care stă să cadă.

Sinagoga din Constanţa, de exemplu, se prăbuşeşte cărămidă cu cărămidă.

Diana Slav, ghid turistic: Nici Biserica Greacă nu stă foarte bine, pentru că şi ea este din 1868 şi la fel are niște probleme.

De ani de zile autorităţile locale vorbesc despre reabilitarea acestor piese de istorie. Bani europeni pentru aşa ceva există, dar incompetenţa unor oficiali îi face de neclintit.

Am ajuns şi în Mamaia. Staţiunea contrastelor. Jumătate e zonă de lux, jumătate ruină. Cel mai bun exemplu al nepăsării e Vila Reginei Maria. A fost construită în anii 20, odată cu mult mai faimosul castel din Balcic.

Bianca Iacob, reporter Observator: Reședințele Reginei Maria de la mare, din România și Bulgaria, au avut o soarta diferită. Palatul din Mamaia este într-o stare avansată de degradare după ce a fost vândut unei companii private pe un preț de nimic, iar statul s-a chinuit 15 ani să-l recupereze.

Cristi Popovici, reporter Observator: În schimb, statul bulgar a declarat Castelul de la Balcic un monument cultural de importantă națională, care atrage anul sute de mii de vizitatori, implict fonduri din valorificarea lui turistică. fiecare colț al încăperilor păstrează o semnificație specială.

Nu e de mirare că într un loc atât de frumos, primii turiști pe care îi întâlnim sunt români de ai noștri.

Cele două imagini oglindesc perfect starea turismului de la noi şi de la bulgari. Susţinut de guvernul de la Sofia, litoralul vecinilor înfloreşte de la an la an.

Cum de Bulgaria este cu atâţia paşi înaintea noastră

Dima Pusnava, directorul pieţei de români din staţiunea Albena ne spune cum am pierdut acest tren, pe care bulgarii nu l-au ratat.

Dima Pusnava, director Romanian market Albena: În anii 90, au venit companiile mari germane să investeasaca în România şi atunci  Iliescu a spus noi nu ne vindem țară şi ei au plecat și au venit în Bulgaria. Bulgarii i-au primit cu brațele deschise!

Trei decenii mai târziu, bulgarii, un popor mai sărac decât noi, ne dau lecţîi în domeniul ospitalităţii. Şi asta pentru că au ştiut să urmeze un set de reguli respectate demult în Occident.

Ionuţ Bondar, manager complex hotelier: Meniurile traduse în germana, franceză șamd, animatori de limba respectivă și cel mai important pentru familii, că suntem o destinație de familii, când copilul este fericit, toată lumea este fericită!

După terminarea studiilor, acum 20 de ani, Ionuţ Bondar a ales să facă turism în Bulgaria, nu în România. Spune că a făcut cea mai bună alegere, iar acum, este managerul unui complex de lux din Kranevo, aproape de Balcic, unde 60% din clienţi vin din ţara noastră.

Ionuţ Bondar, manager complex hotelier: Un sejur de 3 nopți la all inclusive nu depășește 340 de euro.

Strategia Bulgariei când vine vorba de turism - lux la preţ accesibil

Lux la preţ accesibil - e nouă strategie a bulgarilor, mereu cu un pas înaintea noastră. Acum 15 ani atrăgeau turiştii români cu pachete all inclusive. Azi, când conceptul a ajuns şi la noi, bulgarii au trecut la nivelul următor: au resorturi spectaculoase de golf, spa-uri exclusiviste şi investitori care nu mai au nevoie de nicio prezentare. Robert de Niro tocmai a anunţat că va deschide două hoteluri de lux în Bulgaria. Unul în Sofia, altul la 100 de kilometri de Vama Veche, în Varna. Puteam fi noi în locul bulgarilor, dar lipsa unei strategii de la centru a lăsat litoralul românesc în mâna unor interese locale.

Adriana Teodoru: Ciprul este o țară cu un milion de locuitori. Are peste 3 milioane de turiști anual. Cum reușesc ei? De ce ei reușesc? De ce bulgarii reușesc? De ce vrem noi tot timpul să inventăm roată și nu alegem să urmăm o rețeta care deja funcționează la alții?

L-am întrebat şi pe ministrul Turismului ce reţetă alege.

Radu Oprea, ministrul Economiei şi Turismului: Cred că trebuie să învăţăm să spunem povestea de succes, pentru că turismul nu funcţionează fără poveste.

Dincolo de poveste, ştirile arată realitatea. Una pe care ministrul o consideră motiv de ironii

Radu Oprea, ministrul Economiei şi Turismului: Uitându-mă la ştirile din Bulgaria, pentru că tot vorbiţi de ele, şi văzând că acolo apă e limpede, apă e albastră, soarele străluceşte, m-am gândit: oare ce filtru există între litoralul românesc şi litoralul bulgăresc, dacă la noi apă e plină de e-coli şi la bulgari apă e atât de limpede şi atât de bună.

Adriana Teodoru: Dacă vă uitaţi în spatele nostru se lucrează, se lucrează intens, se construieşte în continuare pe malul mării, se aud ciocănele, se văd macaralele, nu este o plajă pregătită să primească turişti.

Și așa ne pregătim de noul sezon estival. Unul în care litoralul se bazează aproape exclusiv pe turiştii interni. Anul trecut, doar 3% dintre vizitatori au fost străini.

Dima Pusnava, director Romanian market Albena: Am destui bani să fac o vacanță la 5 stele în Buglaria, am destui bani să fac o vacanță la Londra, dar nu mi-au ajuns niciodată banii să-mi fac o vacanță la Mamaia!

În competiţia pentru turiştii cu bani din Europa, statul român a pierdut de mult startul. Iar diferenţa este prea mare că să mai fie recuperată fără o strategie bine pusă la punct şi un sprijin concret pentru cei din industrie.

Radu Oprea, ministrul Economiei şi Turismului: Eu cred că trebuie să fie o conlucrare mult mai bună între autoritățile locale, între instituțiile guvernamentale, vorbesc aici despre ministerul mediului prin apele române fiindcă ei fac licitațiile pentru plajă, sunt proprietarii plajelor, vorbesc despre antreprenori, pentru că doar împreună putem să creștem conceptul de stățiune.

Răzvan Pascu: La nivel central nu a existat o strategie, eu cred că oamenii sunt și sătui de cuvântul acesta, strategie, dar deși au fost făcute multe pe hârtie și au fost plătite multe strategii, niciuna nu a fost pusă în practică.

Cu această concluzie amară, ne pregătim de noul sezon estival. Unul în care litoralul se bazează aproape exclusiv pe turiştii interni. Anul trecut, stăţiunile de la mare au fost vizitate de aproape 1,4 milioane de români şi doar 45.000 de străini.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰