Observator » Anchete Observator » EXCLUSIV. Codul nescris al Familiei Metrorex. Un fost angajat dezvăluie cum intri aici: ai rude sau dai şpagă

Video EXCLUSIV. Codul nescris al Familiei Metrorex. Un fost angajat dezvăluie cum intri aici: ai rude sau dai şpagă

Editor Mădălina Chițu | Timp citire: 7 minute
Publicat la 09.11.2026, 19:39 | Modificat la 09.11.2026, 19:39

"Spune-mi al cui ești, ca să știu unde te angajez." Este regula nescrisă a multor angajări de la stat, unde relațiile ajung să cântărească mai mult decât competența. După ce administrația Metrorex a căutat săptămâni bune 13 salariați care să nu aibă grade de rudenie între ei, un fost angajat din subteran a vorbit, în exclusivitate pentru Observator, despre concursurile de angajare cu dedicație. Până când autoritățile vor lua măsuri, fenomenul riscă să se perpetueze, iar întrebarea rămâne: cine intră pe ușa instituției pentru competență și cine pentru relații? Vedem acum un nou episod din campania Legea Banilor.

"Era un cod nescris al lor. Îl știau. Știam cum semnează persoana respectivă. Și mă uitam. Zicea: Băi, gata, uite, să-l angajez și eu pe nepotă-miu", povestește un fost angajat Metrorex.

Așa descrie fostul angajat Metrorex caracatița de familie din interiorul companiei. Un sistem în care relațiile puteau deschide ușa înaintea concursului. Relațiile... și banii.

Fost angajat: A fost o perioadă la angajări care se ajunsese la niște sume care nouă nu ne venea să credem.

Articolul continuă după reclamă

Reporter: Cât?

Fost angajat: 10.000 de euro, 7.000 de euro.

La angajare conta și numele de familie

În multe cazuri, spune el, la angajare conta nu doar ce scria în CV, ci și cine purta același nume de familie. Fiul cui trebuie, fiica cui trebuie, ruda sau omul recomandat de cine trebuie.

Pe acelaşi subiect

Odată angajat pe un post oarecare, promovarea ar fi fost garantată.

"Voiai să iei un post de inginer la o secție mai bună, unde se câștiga mai bine și programul mult mai lejer, sau să lucrezi în minister, se angaja la o secție de linii și tunele. Petreceau o perioadă de timp și pe urmă se ducea unde era dedicația, unde era locul lui", povestește fostul angajat.

Un mecanism care s-ar fi perpetuat ani la rând și care ar explica de ce, în unele secții, rudele ajung să lucreze unele lângă altele. Dar legăturile de familie nu se opresc la o singură mărturie.

În cazul Metrorex, rubedeniile ajung până la vârful companiei. Soțul directoarei a lucrat, la rândul său, la metrou, de unde s-a pensionat, iar fiica lor este în continuare angajată a companiei, în prezent în concediu de creștere a copilului.

Ce spune conducerea Metrorex

Conducerea a refuzat să ne acorde un interviu pe această temă, transmițându-ne în scris că Metrorex desfășoară procesele de recrutare și angajare cu respectarea legislației în vigoare.

Și liderul sindicatului transportului în comun din subteran este coleg cu nepotul său.

Reporter: Nepotul dumneavoastră în ce secție lucrează? Sau vă este subordonat?

Marian Artimon, președintele Unității - Sindicatul Liber Metrou (USLM): Nu este subordonat în niciun fel, ba e mai mare în grad ca mine, ca să zic așa.

Reporter: Întâi ați fost dumneavoastră și după aia el? Sau...

Marian Artimon: Am 36 de ani de metrou, el are 10. Nu știu ce înțelegeți prin nepotism. Că are un nepot care și el s-a angajat în Metro sau că îl favorizează pe nepot?

Reporter: Îl favorizează, evident.

Marian Artimon: Nu am așa ceva cunoștință pentru că nu sunt în concordanță cu principiile mele. Cine greșește să plătească. Eu niciodată n-am protejat pe nimeni pentru că ai venit aici, ai dat un examen, ți-ai asumat.

Faptul că rudele lucrează în aceeași companie nu este ilegal, iar rudenia nu înseamnă automat nepotism. Problema este dacă relația de familie a influențat sau nu angajarea, dar și avansarea în funcție.

"Își făcea programul cum vrea el. Tu lucrai toată luna pe patru libere și ăla lucra pe șapte libere sau pe opt sau pe șase. Când venea cu un control ceva, îl vedeai că se ducea la el și îl saluta sau chestii de astea. Același lucru era la toate secțiile și la secție la mine la fel era. Deci știai care e cu dedicație", povestește fostul angajat.

Dar problema pe care o ridică aceste mărturii depășește porțile Metrorex.

"La stat este o cutumă. Dacă îi asculți pe oamenii care lucrează la stat, ei spun așa: Întrebarea este cine te-a adus aici. Niciodată nu se vorbește în interior despre un concurs. Tot timpul se vorbește despre cum ai aflat de acest concurs sau cine te-a adus în această instituție publică", spune Bogdan Fârșirotu, fondatorul unui centru de formare profesională.

"Acești oameni nu că nu intră legal, dar nici nu sunt pricepuți, ceea ce nu face altceva decât să deprofesionalizeze tot ce înseamnă sistemul administrativ. Fenomenul ăsta nu se întâmplă de azi, de ieri, se întâmplă de peste 30 de ani", spune președintele Sindicatului FORUM, Pompiliu Ioan Wan Buzduga.

"Pe hârtie, drumul către un loc de muncă la stat este foarte clar: postul este scos la concurs, condițiile sunt publicate, candidații se înscriu, apoi urmează probele și interviul în fața unei comisii. Relațiile de familie nu apar nicăieri printre criterii", explică reporterul Observator Mădălina Chițu.

"Salariile în anumite domenii de la stat, anumite companii de stat, anumite poziții în autorități de reglementare, anumite poziții, în anumite ministere sunt foarte bine plătite și vin și cu alte avantaje. Și atunci, atractivitatea pentru aceste poziții este mare și la fel și tentația de a încălca regulile etice sau chiar de a încălca regulile procedurale", spune Victor Giosan, expert în administrație publică.

Ce diferențe salariale sunt între angajații de la stat și de la privat

În România, diferențele salariale dintre angajații de la stat și cei din privat sunt de câteva sute de lei. În medie, veniturile de la privat depășesc 7.200 de lei, în timp ce la stat nu ajung la 6.500 de lei.

Sporurile schimbă calculele

Pentru mulți angajați de la stat venitul lunar nu înseamnă doar salariul de bază. Sporurile pot schimba considerabil suma totală pe care o primesc la final de lună.

"În afară de vârfuri, de directori, care au niște salarii babane, ceilalți s-ar putea să ajungă undeva pe la 8-9, până în 10.000 de lei pentru că la noi sunt sporurile. Deci contează foarte mult subteranul. Gândiți-vă că e sporul de subteran și siguranța circulației. Sunt 40%", mai spune fostul angajat.

Metrorex: pierderi și datorii, dar din ce în ce mai mulți angajați

Metrorex este o companie cu pierderi de sute de milioane și datorii de miliarde de lei, dar a continuat, totuși, să-și mărească numărul de angajați. De la 4.100 de salariați câți erau în 2016, a ajuns la 4.800 în 2025.

"Oamenii ... și se trag unii după alții, în general, ca în toate regiile bănuiesc. Că fiecare vrea să-și tragă copilul sau nepotul la un serviciu stabil și cât de cât bine remunerat", mai spune fostul angajat.

Ce spune ministrul Transporturilor

Am cerut explicații inclusiv ministrului Transporturilor, cel care are în subordine compania.

"Sunt informații publice. Evident că voi cere explicațiile necesare", au fost cuvintele lui Ștefan Ovidiu Popa.

Ce ar putea schimba modul în care sunt făcute angajările

Verificările nu garantează modul în care au fost făcute angajările, susțin experții în administrație publică. Schimbarea legislației privind organizarea concursurilor de angajare ar putea face, însă, diferența.

"Concursurile sunt de cele mai multe ori probe scrise și orale de memorare și de reproducere ad litteram a legislației. Aceste posturi care există în sectorul public să aibă acele fișe de post, ca să știm foarte exact ce are de făcut persoana care va lucra pe postul respectiv, ce competențe trebuie să aibă, ce sarcini trebuie să aibă, ce performanță trebuie să producă", spune Victor Giosan, expert în administrație publică.

"Aceste concursuri ar trebui făcute nu doar cu oameni din interior, ar trebui instituțiile, de exemplu, care sunt de verificare și control să fie mult mai active, pe de o parte. Pe de altă parte, organizațiile sindicale să fie implicate", a adăugat Pompiliu Ioan Wan Buzduga.

Într-un sistem finanțat din bani publici, întrebarea nu ar trebui să fie cine te-a adus, ci ce știi să faci pentru postul pe care îl ocupi. Pentru că fiecare angajare înseamnă, până la urmă, bani publici și responsabilitatea de a pune omul potrivit pe locul potrivit.

Mădălina Chițu

Mădălina Chiţu semnează seria de reportaje Observator "Legea Banilor". ➜

Like