Video Investitorii au pus ochii pe o resursă a României, ignorată de stat. Preţul ei a explodat acum 5 ani
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Vorbeşti la telefon. Lucrezi la laptop. Mergi cu maşina. Zbori către vacanţa mult dorită. Nimic din toate astea nu ar fi posibil dacă nu ar exista resursele minerale, pe care le găsim peste tot în jurul nostru. Cu cât cererea pentru aceste bunuri şi servicii creşte, cu atât goana după resursele din care sunt făcute devine mai crâncenă. Aşa cum se întâmplă azi. Magneziul este una dintre bogăţiile de sub pământul nostru pe care investitori informaţi şi cu bani au pus ochii. Statul se uită, însă, în altă parte. Oamenii locului ce se mai opun.
După boomul fotovoltaicelor și al parcurilor eoliene, investitorii au pus ochii pe o nouă afacere: resursele minerale. Marile puteri se întrec să le controleze, companiile caută noi zăcăminte. Printre care cel de magneziu, pe care îl găsim, sub diverse forme, peste tot în jurul nostru: de la telefoane şi laptopuri la maşini, drone sau avioane. În joc sunt miliarde de euro, dar ce rol are România şi cine câştigă cu adevărat din această goană după resurse? "Există şi nişte băieţi deştepţi interesaţi de o astfel de resursă. Asta este miza. Aceste resurse vor deveni tot mai rare", a declarat Cristian Păun, analist economic. "Avem un plan de a extrage 100.000 de tone pe an. Componenta de exploatare, o investiţie estimată undeva la 25 de milioane de euro", a declarat Andrei Degeratu, CEO-ul unei companii de exploatare.
Tot ce atingem, tot ce construim şi tot ce consumăm vine, într-un fel sau altul, din pământ
Pentru că tot ce atingem, tot ce construim şi tot ce consumăm vine, într-un fel sau altul, de aici, din pământ. Valea Dobra, judeţul Sibiu. Suntem în perimetrul viitoarei exploataţii care, potrivit documentelor oficiale, va fi o carieră de suprafaţă în cinci trepte. Aici se vor concasa mecanic rocile magnezitice din care se va obţine un produs destinat industriei materialelor de construcţii. Foarte important, însă, licenţa nu prevede şi obţinerea şi exploatarea oxidului de magneziu din aceste roci. "Licenţa de exploatare este, într-adevăr, legată de partea de exploatare mai departe aceasta poate fi comercializată ca atare, ca o rocă pentru materiale de construcţii", a declarat Andrei Degeratu, CEO-ul unei companii de exploatare.
Cu alte cuvinte, o companie de exploatare se pregăteşte deja să sape în munte, deşi nu are licenţă pentru a obţine din rocă oxidul de magneziu - adevărata miză a afacerii. Un produs strategic cu o valoare mare, folosit în construcţii, în industria metalurgică sau în agricultură. Ba mai mult, investitorii şi-au propus să ridice în preajma carierei şi o uzină de procesare. "Va fi dezvoltată undeva în zona Sibiului, undeva la o investiţie de 200-225 de milioane de euro", a declarat Andrei Degeratu, CEO-ul unei companii de exploatare. În scenariul în care minereul va fi adus la suprafaţă, investitorii spun că-l vor transporta spre fabrică printr-un sistem electric de transport pe cabluri, de tipul celui folosit în cazul telegondolelor, ca să evite localitatea. 5.000 de oameni trăiesc în comuna Răşinari, din Valea Dobrei. Nici primarul şi nici ceilalţi locuitori nu sunt convinşi că mina de magneziu le va aduce mari beneficii. Iar fără certificatul de urbanism de la primărie, proiectul rămâne îngropat.
"Noi vom organiza în data de opt noiembrie un referendum şi aşteptăm un pic să vedem care-i părerea locuitorilor comunei Răşinari despre acest proiect", a declarat Bogdan Bucur, primarul comunei Răşinari. "Referendumul este unul consultativ. Din punct de vedere legal primăria nu-l poate bloca. Şi asta ştiu şi ei în momentul de faţă", a declarat Andrei Degeratu, CEO-ul unei companii de exploatare. Aflată în Mărginimea Sibiului, înconjurată de pajişti sălbatice şi dealuri line, localitatea Răşinari a fost desemnată în 2022 cea mai frumoasă destinaţie rurală din România. Tocmai asta se tem oamenii de aici că vor pierde. "Am încercat să dezvoltăm turismul, avem tot felul de activităţi pe care le derulăm în zonă pentru a aduce şi a atrage turişti în zonă. Avem trasee de drumeţie. Bineînţeles că orice exploatare are dezavantajele ei", a declarat Bogdan Bucur, primarul comunei Răşinari. Dezavantaje văd şi locuitorii din Sălişte, localitatea vecină, acolo unde investitorii au vrut iniţial să ridice fabrica.
Pe piețele internaționale, magneziul metalic se vinde astăzi cu aproximativ 2.200 de dolari pe tonă
Agenția Națională pentru Resurse Minerale spune că pot exista particule de azbest în minereu, dar în cantităţi prea mici. "A fost respinsă propunerea de concesionare a unui teren pentru o astfel de uzină la Sălişte pe baza unor analize interne şi pe baza iniţiativei cetăţenilor", a declarat Horațiu-Dumitru Răcuciu, primar. Aşa că firma trebuie să găsească acum alt loc pentru ridicarea uzinei. "Vom vedea cum anume va fi exploatată, va fi introdusă în circuitul economic această resursă. Dacă ea va fi introdusă rudimentar, adică pur şi simplu râcâim cu degetele în pământ şi dăm de ea şi dăm la alţii - este clar că este o şmecherie", a declarat Cristian Păun, analist economic. Pe piețele internaționale, magneziul metalic se vinde astăzi cu aproximativ 2.200 de dolari pe tonă. În timpul crizei din 2021, prețurile au explodat, alimentate de restricțiile de producție din China. O țară de care Europa depinde pentru aprovizionarea cu această materie primă strategică. Mineral Invest şi-a propus ca în 2030 să aibă funcţionale atât cariera, cât şi fabrica de prelucrare a magneziului.
Între timp, incepe sa se trezească şi statul român, care, de aproape paatru decenii, nu e în stare nici măcar să-şi numere toate bogăţiile din subsol, darămite să profite de ele. Abia la începutul lunii octombrie, după opt ani de aşteptare, Guvernul a aprobat normele unei legi care permite inventarierea resurselor minerale şi alocarea fondurilor pentru cercetări geologice. "Categoric e un business şi va deveni un business. Vreau ca România să exploateze resursele naturale pe care le are ca să intrăm în rândul lumii. Săraca ţară bogată, iertaţi-mă!", a declarat Daniel Zamfir, ministrul Economiei. Ce ştim sigur: România are resurse valoroase din plin. De la pământuri rare în Harghita și Hunedoara, la litiu în Munții Lotrului, germaniu în Alba și titan în Gorj. Resurse care ar putea deveni strategice pentru economia României și reducerea dependenței Europei de importuri.
La Observator şi pe site-ul nostru, observatornews.ro continuăm să vă arătăm cât costă să fii român.
Reporter senior în cadrul Observator, Antena 1, cu 11 ani de experienţă în jurnalism economic şi de business. ➜
