Observator » Ştiri economice » 12 luni consecutive în care a scăzut consumul. Predicţiile economiştilor, şi mai sumbre

Video 12 luni consecutive în care a scăzut consumul. Predicţiile economiştilor, şi mai sumbre

Editor Mădălina Chiţac | Timp citire: 3 minute
Publicat la 04.09.2026, 19:32 | Modificat la 04.09.2026, 19:32

Un an întreg, fără nicio lună bună. Consumul românilor scade neîntrerupt din august 2025, potrivit datelor publicate astăzi de Institutul Național de Statistică. Vânzările au fost în iulie cu 6% mai mici decât în iulie anul trecut. Dar cel mai îngrijorător semnal e altul: scad până și vânzările de alimente, ultima categorie de la care taie cineva.

Zenovia Georgescu, pensionară: O sută de grame, 2-3 feliuţe. Puţin.

Reporter: Cât aţi dat pe el?

Zenovia Georgescu: 8 lei.

Articolul continuă după reclamă

Reporter: Atât v-aţi permis.

Zenovia Georgescu: Da, atât.

Am întâlnit-o pe doamna Georgescu în Piaţa Obor din Capitală. A cumpărat doar câteva felii de muşchi, un pui şi zece ouă. Şi-ar mai fi dorit câte ceva, dar mai aşteaptă până ia pensia.

Pe acelaşi subiect

Zenovia Georgescu: Doar mă uit şi plec.

Reporter: Şi atunci ce cumpăraţi mai mult?

Zenovia Georgescu: Pui şi fructe şi legume. Mă gândesc de acum, pentru gaze, îmi vine să plâng. Am terminat luna trecută de dat, cu înţelegerea dumnealor, eşalonat.

Reporter: Cât aţi avut de plată?

Zenovia Georgescu: 2 mii şi ceva de lei. Mai mult ca pensia mea.

Magazinele aduc mai puține produse, iar clienții aleg variante mai ieftine

Sunt tot mai mulţi cei care nu se mai ajung cu banii aşa că taie din cheltuieli. Dar şi mai grav e că tăiem de la ce e de bază. Dacă până acum românii renunţau la lucruri scumpe, la haine, mobilier sau electrocasnice, acum au ajuns să renunţe inclusiv la mâncare. La alimente, a scăzut consumul cu aproximativ 6%, în comparaţie cu anul trecut. Iar magazinele se adaptează. Spre exemplu, în această băcănie se aduc mai puţine mezeluri. Cantitatea a scăzut, într-o singură lună, cu 100 de kilograme.

"O scădere a volumelor tranzacţionate. Dar în special pe produsele premium sau pe produsele de răsfăţ. Un produs de vânat, sau unul crud uscat. O zacuscă cu hribi. Clientul ajunge să renunţe la aceste produse în favoarea unora mai ieftine, esenţiale de zi cu zi. E o scădere a valorii coşului de cumpărături. Din ianuarie a fost o coborâre mai puternică. Iunie a fost cel mai slab din istoria băcăniilor noastre", a afirmat Ionuţ Grama, proprietar băcănie.

Peste tot, comercianţii se plâng că le merge prost.

"Au scăzut vânzările. Cam 200-300 de grame, jumătate de kilogram, fiecare, în funcţie de câţi sunt în familie. Undeva la 2 lei pe kg s-au mai scumpit". "Toţi se uită la bani. Fac economii şi se gândesc ce să lase şi ce să ia". "Lumea e mai chibzuită că evident, s-au şi scumpit toate. Şi veniturile nu cresc proporţional cu scumpirile", au spus oamenii.

Puterea de cumpărare a românilor continuă să scadă

În timp ce inflaţia a ajuns la 8,2%, salariul mediu a crescut cu doar 3,5 procente în ultimul an.

Asta înseamnă că puterea de cumpărare a pierdut cel puţin cinci procente.

"Reducerea consumului înseamnă o reducere a activităţii economice în anumite sectoare. Înseamnă o reducere a numărului de locuri de muncă în sectoarele afectate. Ajustarea e una costisitoare, dureroasă pentru anumite persoane angajate. Vom continua să vedem o scădere a consumului cel puţin până undeva prin vara viitoare, pur şi simplu pentru că reducerea deficitului bugetar vine la pachet cu o reducere a consumului", a afirmat Christian Năsulea, profesor de economie.

Pe măsură ce oamenii cumpără mai puţin, statul încasează mai mult. Deşi coșul e mai mic, valoarea bonului e mai mare. Şi la fel şi TVA-ul. Din august 2025, taxa pe valoare adăugată a urcat de la 19 la 21%.

Mădălina Chiţac

Reporter senior la Observator Antena 1, specializat în economie, cu peste 10 ani de experiență în presă. Urmărește și explică subiecte legate de prețuri, inflație, energie, carburanți, retail, rate, asigurări și deciziile BNR.

Like