Antena Meniu Search
x

BNR ține dobânzile sus. Rata dobânzii de politică monetară rămâne la 7%

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa de joi, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, informează banca centrală printr-un comunicat.

de Redactia Observator

la 05.10.2023, 15:18

bani românești
BNR ține dobânzile sus. Rata dobânzii de politică monetară rămâne la 7% - Shutterstock (arhivă)

De asemenea, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Dobânda cheie este nemodificată din luna ianuarie a acestui an, când BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an.

Această poziție va fi menținută de BNR pentru ca tendința de scădere a inflației să se accentueze. În aceste condiții, specialiștii consideră că o scădere a dobânzii ar putea avea loc abia în primul trimestru al anului 2024.

Dobânda de referinţă, care practic dă tonul celorlalte din piaţă, a avut un an de creşteri constante. În aprilie 2022 dobânda-cheie era la nivelul de 3%, ulterior a urcat spre 7%, vârful fiind înregistrat în lunile ianurie şi februarie 2023. Dobânda-cheie a crescut de 8 ori în 2022.

Pe acelaşi subiect

BNR: Rata anuală a inflației a coborât în luna august

Rata anuală a inflației a continuat să scadă pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III în linie cu previziunile, coborând de la 10,25 la sută în iunie, la 9,43 la sută în august, pe fondul decelerării creșterii prețurilor alimentelor și al continuării descreșterii dinamicii prețurilor energiei, contrabalansate doar parțial ca impact de scumpirea combustibililor și medicamentelor.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului III, coborând ușor sub nivelul prognozat, la 12,0 la sută în august, de la 13,5 la sută în iunie. Evoluția este atribuibilă în principal efectelor de bază dezinflaționiste, descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază. Ea reflectă însă și o temperare a influențelor de sens opus decurgând din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, îndeosebi a celor salariale, în condițiile rezilienței cererii pe anumite segmente, precum și din evoluția prețurilor de import.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a situat la 9,3 la sută în luna august, nivel similar celui consemnat în iunie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au redus în august la 13,2 la sută și la 11,8 la sută, de la 14,2 la sută, respectiv 12,5 la sută, în iunie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Activitatea economică și-a accelerat creșterea în trimestrul II 2023 la 0,9 la sută, de la 0,5 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), depășind previziunile, evoluție ce face probabilă întreruperea trendului de restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval.

Avansul Produsului Intern Brut s-a redus în trimestrul II

Față de aceeași perioadă a anului anterior, avansul PIB a continuat însă să se reducă peste așteptări în trimestrul II, la 1,1 la sută, de la 2,4 la sută în primele trei luni ale anului. Descreșterea a fost determinată de această dată de consumul gospodăriilor populației, în timp ce formarea brută de capital fix și-a reaccelerat ușor creșterea anuală de două cifre, iar exportul net și-a mărit impactul expansionist, în condițiile măririi ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au continuat să scadă considerabil în trimestrul II în raport cu perioada similară din 2022.

Cele mai recente date și analize indică o creștere mai modestă a economiei în trimestrul III comparativ cu previziunile precedente și în decelerare față de trimestrul anterior, implicând totuși o relativă redresare a avansului în termeni anuali al PIB, sub influența unui efect de bază.

Astfel, în prima lună a trimestrului III, vânzările cu amă­nuntul și cele auto-moto, precum și serviciile prestate populației au consemnat noi scăderi de dinamică anuală, iar producția industrială și-a amplificat ușor contracția în termeni anuali, în timp ce volumul lucrărilor de construcții și-a reaccelerat ritmul alert de creștere în raport cu perioada similară a anului anterior. Totodată, variația nominală anuală a exporturilor de bunuri și servicii a continuat să-și mărească ecartul pozitiv față de cea a importurilor, în condițiile în care aceasta din urmă a intrat în teritoriul negativ, astfel încât deficitul comercial și-a accentuat considerabil declinul în termeni anuali în luna iulie. Deficitul de cont curent și-a temperat însă semnificativ descreșterea față de perioada similară a anului precedent, în principal ca urmare a înrăutățirii soldului balanței veniturilor primare.

Cum arată piața muncii din România, potrivit experților de la BNR

Pe piața muncii, datele recente arată o încetinire a creșterii lunare a efectivului salariaților din economie în iunie-iulie și menținerea relativ stabilă a ratei șomajului BIM în iunie-august, alături de descreșterea ușoară în prima lună din trimestrul III a dinamicii anuale a costului unitar cu forța de muncă din industrie, dar de la nivelul deosebit de înalt atins pe ansamblul trimestrului II. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redus vizibil în august-septembrie, însă de la valori apropiate de maxime istorice, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a mărit în trimestrul III, pe seama evoluțiilor din industrie și servicii.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au stopat mișcarea lent descendentă la mijlocul lunii august, în timp ce randamentele titlurilor de stat și-au prelungit ascensiunea – în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, pe fondul așteptărilor investitorilor privind menținerea de către Fed a ratelor dobânzilor la niveluri mai ridicate pentru o perioadă mai îndelungată de timp.

În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a urcat relativ abrupt în prima parte a lunii septembrie – similar ratelor de schimb ale monedelor din regiune –, iar apoi a tins să se stabilizeze pe noul palier. În același timp, moneda națională a consemnat o depreciere notabilă față de dolarul SUA, în contextul trendului de întărire a acestuia pe piețele financiare internaționale.

Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să decelereze în primele două luni din trimestrul III, dar mai temperat, ajungând la 5,5 la sută în august, de la 6,4 la sută în iunie, în condițiile în care ritmul componentei în lei a scăzut marginal, iar descreșterea relativ alertă a dinamicii creditului în valută a fost atenuată ca impact de efectul statistic al evoluției cursului de schimb leu/euro. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mai mărit ușor, la 68,2 la sută în august, de la 67,9 la sută în iunie.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă până la finele anului curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (august 2023), în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente ale cotațiilor unor mărfuri, precum și în condițiile recoltei bogate pe plan intern și ale plafonării temporare a adaosului comercial la produse alimentare de bază.

Previziuni despre economia românească în 2024

Dincolo de finele anului curent, incertitudini și riscuri majore la adresa perspectivei inflației decurg însă din configurația pachetului de măsuri fiscal-bugetare ce se prefigurează a fi implementat în vederea continuării consolidării bugetare, precum și din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, de natură să exercite efecte inflaționiste pe termen scurt, dar să intensifice presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali pe un orizont mai îndepărtat de timp.

În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și evoluțiile economice sub așteptări din Europa, iar absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

În ședința de astăzi, 5 octombrie 2023, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 19 octombrie 2023, la ora 15:00.

Conform calendarului anunțat, următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 noiembrie 2023.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

Sunteţi de acord ca permisul auto să poată fi obţinut de la 17 ani?

Observator » Stiri economice » BNR ține dobânzile sus. Rata dobânzii de politică monetară rămâne la 7%