Ghidul celor mai spectaculoase șosele montane din Europa pe care trebuie să conduci măcar o dată
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Există drumuri care te duc dintr-un oraș în altul și drumuri pentru care traseul devine vacanța în sine. În Europa, șoselele care traversează Alpii, Carpații sau munții Norvegiei oferă unele dintre cele mai spectaculoase experiențe pentru cei care vor să descopere un loc la volan. Serpentine strânse, tuneluri săpate în stâncă, lacuri glaciare, sate alpine și puncte de belvedere apar unul după altul, iar uneori drumul este mai impresionant decât destinația.
Pentru o vacanță de vară, merită puse pe lista de dorințe Transfăgărășanul din România, Grossglockner High Alpine Road din Austria, Passo dello Stelvio din Italia, Trollstigen din Norvegia, Furka Pass din Elveția și Great Dolomites Road din Italia. Sunt trasee foarte diferite, dar au un lucru în comun: trebuie conduse fără grabă.
Transfăgărășan, România
Transfăgărășan este cel mai cunoscut drum din România
ProfiMedia
Transfăgărășanul este probabil cea mai cunoscută șosea montană din România și una dintre cele mai spectaculoase din Europa. DN7C traversează Munții Făgăraș și leagă zona Curtea de Argeș de Cârțișoara, pe o lungime de aproximativ 150 de kilometri. Punctul culminant este zona Bâlea, unde drumul ajunge la peste 2.000 de metri altitudine, înainte de a trece prin tunelul de la Bâlea și de a coborî spre Sibiu.
Dacă vii din București, accesul cel mai spectaculos este dinspre Curtea de Argeș. Înainte de urcarea propriu-zisă în munte merită oprit la Mănăstirea Curtea de Argeș, iar apoi traseul continuă spre Cetatea Poenari și barajul Vidraru. Lacul de acumulare, încadrat de Munții Făgăraș, este unul dintre punctele în care merită să lași mașina pentru câteva minute și să privești drumul de la înălțime.
Pe măsură ce urci, peisajul se schimbă rapid. Pădurea este înlocuită de versanți stâncoși, cascade și serpentine. Lacul Bâlea, aflat la 2.034 de metri, este principala atracție a zonei alpine și punctul în care Transfăgărășanul își arată cel mai spectaculos chip.
Pentru o oprire cu specific local, zona Vidraru și pensiunile de pe traseu oferă preparate românești, de la ciorbe și tocănițe până la păstrăv, bulz și produse tradiționale. La Bâlea, experiența este mai degrabă una de munte, cu mâncare consistentă și produse potrivite pentru o zi petrecută la altitudine.
Vara, Transfăgărășanul devine și scena unor evenimente și activități montane, de la competiții sportive până la trasee de drumeție și evenimente organizate în zona Bâlea. În 2025, sectorul alpin a fost redeschis pentru circulație la începutul lunii iunie, iar perioada de funcționare depinde în fiecare an de condițiile meteo și de lucrările de deszăpezire.
Este recomandat să conduci dimineața, mai ales în iulie și august, când traficul poate deveni foarte aglomerat în weekend. În sezonul rece, sectorul alpin este închis, iar accesul la Bâlea Lac se face cu telecabina din zona Bâlea Cascadă.
- CITEȘTE ȘI: Drumul din România inclus de The Guardian pe lista celor mai spectaculoase trasee din Europa
Grossglockner High Alpine Road, Austria
Grossglockner High Alpine Road traversează Parcul Național Hohe Tauern
ProfiMedia
În Austria, Grossglockner High Alpine Road este genul de șosea construită parcă special pentru road-tripuri. Traseul are 48 de kilometri și traversează Parcul Național Hohe Tauern, urcând până la Kaiser-Franz-Josefs-Höhe, la poalele Grossglockner, cel mai înalt vârf al Austriei, cu 3.798 de metri.
Accesul clasic se face dinspre Fusch, în apropiere de Zell am See, iar drumul poate fi parcurs până la Heiligenblut, în Carintia. Dacă ai timp, merită să faci un circuit mai amplu prin Zell am See, Mittersill și valea Salzach, combinând șoseaua alpină cu alte drumuri panoramice din regiune.
Unul dintre cele mai spectaculoase puncte este Kaiser-Franz-Josefs-Höhe, unde priveliștea se deschide spre Grossglockner și ghețarul Pasterze. Pe traseu există mai multe puncte de belvedere, iar Edelweissspitze, la 2.571 de metri, oferă una dintre cele mai spectaculoase panorame asupra Alpilor.
În localitățile din jur, precum Fusch, Heiligenblut sau Zell am See, merită încercate specialitățile austriece de munte Kaiserschmarrn, șnițel vienez, găluște, brânzeturi alpine și deserturi cu mere. În Zell am See găsești o ofertă mult mai variată de restaurante, de la bucătărie tradițională la meniuri internaționale.
Șoseaua este deschisă sezonier. În 2026, sezonul a început pe 25 aprilie, iar în perioada 1 iunie-31 august programul este 5:30-21:00, cu ultima intrare la 20:15. Accesul cu autoturismul este taxat, biletul de o zi pentru o mașină fiind 46,50 euro în 2026.
Grossglockner are și propriul calendar de evenimente. Glocknerkönig, una dintre cele mai cunoscute competiții de ciclism de pe traseu, a avut loc pe 7 iunie 2026, iar pe 9 iulie șoseaua a găzduit sosirea unei etape din Turul Austriei. Pentru turiști există și tururi ghidate cu rangeri ai Parcului Național Hohe Tauern.
Dacă nu vrei să conduci, există și Glocknerbus, care în sezonul 2026 circulă din localități precum Zell am See, Kaprun și Fusch către zona Kaiser-Franz-Josefs-Höhe.
Passo dello Stelvio, Italia
Passo dello Stelvio urcă până la 2.758 de metri
ProfiMedia
În Italia, Passo dello Stelvio este una dintre acele șosele pe care pasionații de condus le recunosc dintr-o fotografie. Drumul urcă la 2.758 de metri și leagă Bormio de Prato allo Stelvio. Are aproximativ 25 de kilometri și 48 de serpentine, iar combinația dintre asfalt, stâncă și versanții înalți îl transformă într-unul dintre cele mai spectaculoase pasuri alpine.
Bormio este o bază excelentă pentru această aventură. Orașul are un centru istoric plăcut, străduțe înguste, clădiri tradiționale și faimoasele sale terme. De aici, drumul urcă spre Stelvio, iar fiecare curbă schimbă perspectiva asupra văii.
De cealaltă parte a pasului se află Prato allo Stelvio și Val Venosta, o zonă cunoscută pentru livezi, sate alpine și castele. Dacă ai mai mult timp, merită să continui spre Merano, unde atmosfera se schimbă complet, de la peisajul alpin la unul mediteranean.
La masă, zona Bormio este locul potrivit pentru pizzoccheri, paste tradiționale din hrișcă, sciatt, brânzeturi alpine și carne preparată în stil valtellinez. În Val Venosta găsești mere locale, produse din fermele din zonă și vinuri din Alto Adige.
Stelvio are o legătură puternică și cu ciclismul. Pasul a fost inclus pentru prima dată în Giro d’Italia în 1953 și a devenit unul dintre simbolurile competiției. În zilele dedicate competițiilor sau evenimentelor cicliste, accesul poate fi restricționat, motiv pentru care este important să verifici situația drumului înainte de plecare.
Pentru o experiență completă, Stelvio se poate combina cu alte pasuri din Alpii italieni și elvețieni, transformând excursia într-un road-trip de câteva zile. Vara este perioada ideală, dar chiar și atunci vremea la altitudine se poate schimba rapid.
Trollstigen, Norvegia
Trollstigen are cele 11 serpentine spectaculoase care urcă printre pereți de stâncă și cascade
ProfiMedia
Dacă serpentinele alpine sunt spectacolul Europei centrale, Trollstigen este varianta nordică a aceleiași povești. Șoseaua din regiunea Rauma este celebră pentru cele 11 serpentine spectaculoase care urcă printre pereți de stâncă și cascade. La capătul traseului se află un punct de belvedere modern, integrat în peisaj, de unde poți vedea întreaga șosea.
Cel mai simplu este să incluzi Trollstigen într-un circuit mai mare prin fiordurile norvegiene. Ålesund poate fi un punct de pornire foarte bun, iar traseul poate continua spre Geiranger și celebrele fiorduri din vestul țării. Șoseaua face parte dintr-un circuit turistic mai amplu, iar experiența devine mult mai spectaculoasă dacă nu te grăbești să ajungi la următoarea destinație.
Înainte sau după Trollstigen merită descoperite satele din văile Rauma, unde casele din lemn, fermele și peisajele verzi dau traseului o atmosferă complet diferită de cea a Alpilor. În restaurantele locale merită încercate somonul, codul, supa de pește, carnea de miel și produsele lactate norvegiene. Pentru o gustare, brutăriile locale sunt o alegere mai bună decât o oprire rapidă la benzinărie.
Trollstigen este accesibil în principal în sezonul cald și este de regulă deschis de la mijlocul lunii mai până în octombrie sau noiembrie, în funcție de condițiile meteo. Autoritățile norvegiene recomandă verificarea situației în timp real înainte de plecare, deoarece vremea poate modifica rapid condițiile de trafic.
Mașina este cea mai bună variantă pentru a explora zona, dar poți combina condusul cu feriboturile norvegiene, foarte importante pentru road-tripurile din regiunea fiordurilor. În acest caz, drumul devine o succesiune de șosele, traversări pe apă și opriri în sate mici.
- CITEȘTE ȘI: Un turist surprins de avalanșă în Norvegia a supraviețuit miraculos sub munții de zăpadă, mai bine de 7 ore
Furka Pass, Elveția
Furka Pass este una dintre cele mai spectaculoase trecători
ProfiMedia
Furka Pass este o apariție cinematografică. Pasul a devenit celebru după ce a fost folosit pentru filmările James Bond, iar Hotelul Belvédère, amplasat într-o curbă spectaculoasă, a devenit una dintre imaginile asociate cu traseul. Pasul leagă Realp, în cantonul Uri, de Oberwald, în cantonul Valais, și ajunge la 2.429 de metri.
Pentru un road-trip, Furka nu trebuie tratat ca un drum izolat. El poate fi combinat cu Grimsel Pass și Susten Pass, formând unul dintre cele mai spectaculoase circuite auto din Elveția.
Realp și Oberwald sunt puncte bune pentru opriri, însă adevărata atracție este șoseaua în sine. Peisajul se deschide spre ghețari și vârfuri de peste 4.000 de metri, iar curbele devin din ce în ce mai spectaculoase pe măsură ce urci.
În localitățile din vale merită încercate fondue, raclette, rösti, brânzeturi alpine și deserturi elvețiene. Pentru o experiență mai locală, caută restaurantele tradiționale din satele mici, nu doar localurile din stațiunile mari.
Furka este deschis sezonier, de regulă din iunie până în octombrie. În afara sezonului, zăpada face imposibilă traversarea pasului, astfel că înainte de plecare trebuie verificată situația oficială a drumului.
Deplasarea cu mașina este, evident, principala variantă, dar Elveția oferă și o alternativă spectaculoasă prin trenurile și liniile feroviare montane. Astfel, poți combina un traseu auto cu călătorii feroviare și telecabine, mai ales dacă vrei să transformi excursia într-o vacanță de o săptămână.
Great Dolomites Road, Italia
Great Dolomites Road trece prin sate spectaculoase, gastronomie și posibilități de drumeție
ProfiMedia
Pentru cei care vor un drum montan care să combine condusul cu sate spectaculoase, gastronomie și posibilități de drumeție, Great Dolomites Road este una dintre cele mai bune alegeri. Traseul istoric leagă zona Bolzano de Cortina d’Ampezzo și traversează mai multe pasuri celebre, printre care Passo Pordoi.
Pordoi ajunge la 2.239 de metri și leagă Arabba de Canazei, oferind priveliști spre grupurile Sella și Marmolada. De aici se poate urca și cu telecabina spre Sass Pordoi, la 2.950 de metri, pentru o panoramă de 360 de grade asupra Dolomiților.
Pe traseu merită descoperite Canazei, Arabba, Moena, Ortisei și Cortina d’Ampezzo. Sunt localități în care merită să lași mașina și să te plimbi pe jos printre casele tradiționale, magazinele mici și cafenelele cu terase orientate spre munți.
Gastronomia este una dintre marile atracții ale regiunii. În funcție de vale, meniul combină influențe italiene, austriece și ladine. Poți încerca canederli, speck, polenta, brânzeturi locale, paste, strudel și deserturi cu mere. În Alto Adige, vinurile locale merită la rândul lor un loc pe masă.
Dolomiții au și un calendar bogat de evenimente sportive. Sellaronda Bike Day transformă cele patru pasuri din jurul masivului Sella, Campolongo, Gardena, Sella și Pordoi, într-un traseu fără mașini și motociclete pentru participanți. Ediția din 2026 a avut loc pe 6 iunie, pe un circuit de 51,8 kilometri.
Great Dolomites Road este accesibilă cu mașina, dar în localitățile turistice este mai comod să parchezi și să continui pe jos. În timpul sezonului de vară, parcările din zonele cele mai cunoscute se pot umple rapid. Pentru o experiență mai liniștită, plecarea dimineața face diferența.
Indiferent de traseul ales, regula de aur pentru o șosea montană rămâne aceeași: nu pleca la drum pentru a ajunge cât mai repede la capăt. Pleacă pentru drum. Verifică înainte condițiile meteo și starea șoselei, alimentează din timp, păstrează rezervă de timp pentru opriri și nu transforma serpentinele într-o probă de viteză. În munți, cele mai frumoase momente apar de obicei exact acolo unde nu te grăbeai să ajungi.
