Video Arogant, leneş sau oaia neagră. De ce sunt periculoase etichetele: aparenţa ţine loc de adevăr
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Arogant, timid, leneş, oaia neagră sau Gică-Contra. Fiecare dintre noi am primit, la un moment dat, o etichetă. Este modul în care oamenii ne percep după prima impresie. Câteva cuvinte, felul în care aratăm, privirea sau chiar mașina pe care o conducem pot fi suficiente pentru o părere de multe ori greşită. Dar de unde vin aceste etichete? Multe sunt învățate din familie, din mediul în care creștem și din societate și, de multe ori, ajung să ne încurce mai mult decât ne ajută. Specialiştii spun că putem deveni prizonierii propriilor etichete, ajungând practic să ne vedem cum ne văd alţii.
Avem nevoie doar de câteva secunde pentru a scana omul din faţa noastră. Tragem repede o concluzie, punem o etichetă și, de multe ori, ajungem să ne comportăm cu omul în funcție de prima impresie pe care ne-am format-o. "Timid." "Arogant." "Superficial." "Prea vorbăreț." Sunt doar câteva dintre concluziile pe care le putem trage despre un om după ce îl vedem sau îl auzim pentru prima dată. Uneori ne sunt suficiente câteva secunde: cum e îmbrăcat, cum vorbește, ce mașină conduce sau chiar și o singură replică. Problema apare când părerea inițială se transformă într-o etichetă pe care nu mai reușim să o schimbăm atât de ușor.
Ani mai târziu, ajungem să trăim după stereotipuri aproape oriunde
Pentru că o etichetă poate deveni repede o reputație. Maria îşi aminteşte şi acum, după ani, cum a fost judecată în liceu din cauza vestimentaţiei sale, diferită de cea a fetelor din generaţia ei. "Am păţit să aud etichete de la o replică sau o aparenţă, simplu fapt că am fost văzută. In şcoala generală mi se zicea "uşă de biserică" pentru că eram văzută în fustă", spune Maria. Dar, de multe ori, etichetele sunt departe de adevăr. Creierul nostru caută tipare și încearcă să înțeleagă rapid ceea ce vede. Așa ajungem să confundăm o aparență, un gest sau o singură replică cu întreaga poveste a unui om.
"Intr-o discuţie se purtau subiecte aleatorii şi am observat că persoana nu are nimic în cap, ulterior s.-a dovedit că persoana nu se simte confortabil încât să îşi deschidă sulfetul să discute cu adevărat", spune Edi. "Etichetele ne ajută să simplificăm efortul de a gândi. Etichetele, în general, sunt greșite, în grupuri oamenii nu sunt la fel. Convingerile de tipul asta sunt împământenite. Ele nu se schimbă la nivelul naţiunii, se pot schimba la nivel individual. Schimarea vine prin interacţiune, prin a vorbi despre celălalt", a declarat Ciprian Necula, sociolog. Practic, venim pe lume fără etichete, dar le învățăm rapid din societate. "Când ne naştem avem o serie de etichete pe care le purtăm, ţin de mediul din care venim, din situaţia economică şi din sexul pe care îl dobândim la naştere. Dacă un copil se naşte băiat, primeşte anumite jucării, maşinuţe, etc,. Dacă e fată, primeşte păpuşele. Sunt fete care sunt traumatizate de părinţi pentru că nu au voie să facă ce fac băieţii, sunt băieţi traumatizaţi pentru că nu îşi pot exprima emoţiile", a declarat Ciprian Necula, sociolog.
Studiile arată că etichetele apar cel mai des din felul în care arătăm și comunicăm
Ani mai târziu, ajungem să trăim după stereotipuri aproape oriunde: la şcoală, în anturaj, în mediul online sau la job. Specialiştii spun că etichetele ne pot dezechilibra dacă nu avem suficientă încredere în noi. Ajungem să ne identificăm cu ele și, uneori, să ne limităm singuri. "Încep să mă asociez cu eticheta şi asta ne schimbă toată viaţa. Pe termen lung, tristeţe, nu mă mai expun, pierd oportunităţi din viaţa mea, ma retrag şi nu mai am curaj să fac lucruri. Dacă eu mă cunosc, nu ma identific cu eticheta pe care mi-o pun anumite persoane", a declarat Anca Boalcă, psiholog. Laura a simțit asta pe pielea ei. Are 23 de ani, este profesoară și spune că prejudecățile legate de vârsta ei au făcut-o să simtă că trebuie să demonstreze mai mult pentru a fi luată în serios. "Una dintre etichetele care mi s-au pus este că lucrerz prea mult, că sunt serioasă. Că sunt tânără... o experienţă cu această prejudecată a fost în primele mele zile ca profesoară. Nu mi-a spus direct, dar am bănuit că asta se vorbeşte", a declarat Laura Constantin.
Studiile arată că etichetele apar cel mai des din felul în care arătăm și comunicăm. Pentru 40% dintre respondenții unui studiu, aspectul este primul criteriu după care îi judecă pe ceilalți, iar 67% spun că felul în care vorbește cineva cântărește cel mai mult la prima impresie. De teama etichetării, aproape 3 din 10 români ajung să-și ascundă nesiguranțele sau să evite discuții despre bani și familie.
