Video Dronă rusească, "doborâtă" de un nuc din curtea unei familii din Vrancea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Război psihologic sau provocare? Dronele pătrund tot mai adânc în spaţiul nostru aerian. Un aparat de zbor fără pilot a zburat astăzi 90 de kilometri deasupra României înainte să se prăbuşească în curtea unei case din Vrancea. A cincea dronă care ne-a încălcat teritoriul în ultimele cinci zile îi fac pe analiştii de politică externă să vorbească despre acţiuni intenţionate ale Moscovei. Rusia a construit noi baze de lansare şi lansează roiuri de drone pentru a testa capacitatea NATO de apărare.
Drona a fost detectată de radare la 6 dimineaţa, în regiunea Cahul, din Republica Moldova. A intrat apoi în spaţiul aerian românesc şi a mers în linie dreaptă mai bine de 90 de kilometri. Aparatul de zbor fără pilot s-a prăbuşit în curtea unei familii din apropiere de Focşani. "După ce am plecat eu de acasă, a căzut acea tâmpenie", spune un bărbat. Armata a găsit drona după şase ore. "Nu s-a auzit. Ei au depistat-o după mirosul ăsta de gaz, de benzină sau ce o fi fost acolo", a declarat Laurențiu Diaconu, primar Garoafa.
E a 5-a zi la rând când dronele implicate în războiul din Ucraina ajung în ţara noastră
Este a cincea zi la rând când dronele implicate în războiul din Ucraina ajung în ţara noastră. De fiecare dată, de la baza aeriană Borcea ori de la Mihail Kogălnicenu, Poliţia Militară ridică aeronave pentru interceptare. Predominant, vorbim despre drone Gheran 2, varianta rusească a modelului iraniana Shahed sau drone Gerbera, cum este în cazul de azi. Un aparat de zbor kamikaze, construit ieftin, din materiale uşoare, cu rol de momeală. Roiurile de Gerbera derutează apărarea antiaeriană, provoacă un consum mare de muniţie din partea defensivă şi fac loc adevăratului atac al agresorului. În România, însă, nu ajung doar drone ruseşti. Unele dintre ele fac parte din defensiva ucraineană. De exemplu, drona marină care a explodat în Portul Midia, în urmă cu două luni.
"Suntem într-o situaţie în care mai ales dronele în derivă, dacă nu sunt şi drone care testează sistemele de detectare şi apărare, vor fi prezente în cotidianul nostru", a declarat Virgil Bălăceanu, general în rezervă. Drona care s-a prăbuşit în Vrancea nu avea explozibil, dar le indică analiştilor militari un tipar de acţiune. În ultimele şapte luni au intrat clandestin în spaţiul nostru aerian cele mai multe drone de la începutul războiului din Ucraina. 25 din cele 43 detectate de radarele Armatei. Experţii avertizează - incidentele se vor înmulţi. Mai ales că Rusia a construit 10 baze noi pentru a lansa valuri de drone asupra Ucrainei. Unele sunt în Crimeea, la 300 de kilometri de ţărmul românesc al Mării Negre.
"Sunt intenționate. Federația Rusă și-a asumat că acest război de drone și de rachete depășește spațiul său aerian și inclusiv Ucraina. Nu-și face nicio problemă", a declarat Iulian Chifu, specialist politică externă. Cel mai recent şir de alerte a început joia trecută, când o dronă marină în derivă s-a apropiat periculos de platforma de exploatare a gazelor Neptun Deep. Un avion F-16 românesc a tras în ea, iar o navă militară a neutralizat-o complet. Vineri, un fragment de dronă a fost găsit în Portul Midia, iar sâmbătă, un aparat de zbor fără pilot s-a prăbuşit în mare şi a eşuat la Tuzla. Era încărcat cu expozibil, iar armata a detonat-o pe plajă. Ieri, două drone ruseşti de tip Gerbera au eşuat la Costineşti şi Gura Portiţei. Una dintre ele avea încărcătură explozibilă.
