România este, de astăzi, complet în spaţiul Schengen. Ce înseamnă și când mai pot avea loc controale la frontieră

La 12 decembrie 2024, Consiliul Uniunii Europene a decis ca România şi Bulgaria să intre în Schengen şi cu graniţele terestre de la 1 ianuarie 2025, ceea ce înseamnă că România şi Bulgaria devin graniţe externe pentru Spaţiul Schengen. România a intrat în spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă din 31 martie 2024.

Guvernul a aprobat, luni, 30 decembrie 2024, o hotărâre care prevede închiderea celor 39 de puncte de trecere a frontierei României cu Ungaria, respectiv Bulgaria, de la 1 ianuarie 2025, ca urmare a aderării României la Spaţiul Schengen. Personalul implicat în activităţile de control va fi redistribuit, cu respectarea condiţiilor şi a procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal. Executivul a mai decis ca personalul implicat în activităţile de control să fie redistribuit, cu respectarea condiţiilor şi a procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal.

Anunţul Poliţiei de Frontieră

Vezi și

Reprezentanţii Poliţiei de Frontieră au informat că, deşi de la 1 ianuarie 2025 este eliminat controlul sistematic al documentelor de călătorie la frontiera României cu Bulgaria şi Ungaria, poliţiştii de frontieră vor continua să facă controale la aceste puncte de trecere a frontierei, în baza analizei de risc.

„Eliminarea controlului sistematic al documentelor de călătorie înseamnă că toate persoanele se vor bucura de dreptul la libera circulaţie, aşa cum este prevăzut în legislaţia Schengen, şi se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a se mai opri la cabinele de control ale Poliţiei Frontieră pentru verificarea documentelor de călătorie”, a declarat şeful Centrului de Informare şi Relaţii Publice al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Alexandra Găvan.

Aceasta menţionează că poliţiştii de frontieră vor face totuşi controale aleatorii şi inopinate în limita celor 30 de kilometri de la linia de frontieră către interior, împreună cu reprezentanţii Poliţiei, Jandarmeriei şi Serviciului Imigrări, având ca scop prevenirea şi combaterea faptelor ilegale. De aceea, este important ca cetăţenii români care călătoresc în ţări Schengen să ştie că trebuie să aibă asupra lor documentele de identitate valabile.

Statele membre Schengen sunt: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, România, precum şi Elveţia, Islanda, Norvegia şi Liechtenstein, ultimele patru ţări nefiind şi membre ale Uniunii Europene.

Punctele de trecere a frontierei unde va fi eliminat controlul

La frontiera româno-bulgară:

• 11 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Giurgiu, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipniţa, Dobromir, Bechet, Calafat, Călăraşi, Zimnicea şi Turnu Măgurele
• 3 cu specific feroviar: Giurgiu, Negru Vodă şi Calafat
• 7 cu specific portuar: Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia şi Bechet

La frontiera româno-ungară:

• 12 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Nădlac, Nădlac II, Turnu, Vărşand, Salonta, Borş, Borş II, Valea lui Mihai, Săcuieni, Petea, Urziceni şi Cenad

• 5 cu specific feroviar: Carei, Curtici, Salonta, Episcopia Bihor şi Valea lui Mihai

Pe Dunărea interioară:

• 2 cu specific portuar: Cernavodă şi Brăila

Precizările ministrului de Interne privind controalele aleatorii

Ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, declara, la scurt timp de la luarea deciziei Consiliului JAI, că aderarea deplină a României la spaţiul Schengen este un moment istoric, emoţionant, dar că România „va continua să-şi protejeze graniţele”, investind în tehnologie şi logistică la frontiere, pentru a combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră. „Am investit în tehnologie şi logistică, am dezvoltat programe bilaterale şi multilaterale de cooperare cu vecinii noştri, toţi vecinii noştri: Moldova, Serbia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, dar şi cu Austria. Vom continua să lucrăm în acest sens”, asigura Cătălin Predoiu.

Predoiu preciza că timp de încă şase luni de la aderarea completă a României la spaţiul Schengen se vor face la graniţe controalele aleatorii, ori de câte ori poliţiştii de frontieră vor observa că ceva este în neregulă cu un mijloc de transport sau cu un autoturism cu cetăţeni persoane fizice ori au date sau informaţii despre nerespectarea legislaţiei.

Ministrul menţiona că aceste controale sunt, în primul rând, în interesul cetăţenilor români, pentru a avea „o ţară sigură, protejată de migraţie ilegală, de crimă organizată, de crimă transfrontalieră”. Altfel spus, aceste controale se fac tocmai pentru a da un semnal că poliţiştii veghează la protejarea frontierei, iar răufăcătorii să ştie că nu pot profita de acest lucru, mai spunea atunci ministrul de Interne.

Decizia Consiliului de Miniştri de la Sofia

Consiliul de Miniştri de la Sofia a adoptat, în 19 decembrie 2024, o decizie privind introducerea temporară a controalelor la frontiera internă bulgaro-română şi suspendarea funcţionării punctelor de trecere a frontierei la frontierele interne bulgaro-română şi bulgaro-greacă, o decizie prealabilă aderării propriu-zise la Schengen cu graniţele terestre, care a fost convenită cu România, Ungaria şi Austria la 22 noiembrie, la Budapesta. Potrivit Guvernului de la Sofia, controalele vor fi introduse la frontiera bulgaro-română timp de şase luni de la 1 ianuarie 2025, informa agenţia BTA.

Decizia vizează asigurarea punerii în aplicare a declaraţiei cvadripartite dintre Austria, Bulgaria, Ungaria şi România, convenită la 22 noiembrie 2024 la Budapesta potrivi căreia se previn astfel posibilele ameninţări la adresa securităţii generate de o schimbare a modelelor de migraţie, care ar putea fi o consecinţă imediată a absenţei controalelor la frontierele interne. Controalele la frontieră vor fi efectuate la punctele de trecere a graniţei la frontiera internă cu România pentru o perioadă de şase luni începând cu 1 ianuarie 2025, după care vor fi suspendate, mai preciza agenţia citată.

Anunţul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNAIR) a anunţat că, odată cu intrarea României în spaţiul Schengen cu graniţele terestre de la 1 ianuarie, va păstra în punctele de trecere a frontierei personal doar pentru comercializarea de roviniete şi emitere de Autorizaţii Speciale de Transport, iar instalaţiile de cântărire vor fi conservate.

„CNAIR va desfăşura în ACI (Agenţiile de Control şi Încasare) din PTF cu statele UE (Ungaria si Bulgaria) doar activitate comercială pe sensul de intrare în ţară, respectiv comercializare de roviniete şi emitere AST (Autorizaţii Speciale de Transport) la cerere”, precizează CNAIR.

Potrivit sursei citate, pentru reorganizarea activităţii în ACI de la frontiera cu Ungaria şi Bulgaria, începând cu 1 ianuarie 2025, instalaţiile de cântărire de pe sensul de ieşire din ţară vor fi puse în conservare. „Vor fi păstrate în stare de funcţiune instalaţiile de cântărire şi instalaţia de emitere AST pe sensul de intrare în ţară. (...) Personalul existent va fi redimensionat”, a mai transmis sursa citată.

Compania precizează că, pe sensul de ieşire din ţară, CNAIR nu menţine personal, urmând ca pentru arterele şi dotările existente să fie demarate procedurile de conservare.

”Excepţie face menţinerea activităţii de încasare a tarifului de trecere a podului peste Dunăre pe sensul Giurgiu – Ruse, unde CNAIR va asigura personal pentru toate cele 8 benzi de tranzit, pentru toate categoriile de vehicule, urmând ca în perspectiva imediată să fie implementat sistemul online de plată electronică a tarifelor de trecere pentru autoturisme”, mai arată compania.

Reacţii ale autorităţilor române şi ale mediului economic

La scurt timp de la anunţarea deciziei de intrare deplină a României în Schengen, premierul Marcel Ciolacu afirma că este un beneficiu major pentru economia românească şi că înseamnă călătorii mai rapide acasă pentru milioanele de români care trăiesc şi călătoresc în UE.

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a spus că este o decizie aşteptată prea mult timp de către toţi şi a precizat că s-a implicat personal astfel încât să se obţină un rezultat pozitiv. Iohannis s-a referit la faptul că, în ultima vreme, a văzut încercări grave de a minimaliza importanţa Uniunii Europene şi, mai mult, s-au făcut auzite voci care contestă beneficiile apartenenţei României la spaţiul european.

Şi Comisia Europeană a salutat hotărârea ”unanimă” a Consiliului de a ridica controalele la frontierele interne terestre cu România şi Bulgaria începând de la 1 ianuarie 2025, potrivit unui comunicat postat pe site-ul CE.

Asociaţia Patronală Resto Constanţa consideră că aderarea României la Schengen poate genera o creştere cu până la 2% a PIB-ului ţării noastre anul viitor, cu beneficii ce se vor resimti pe parcursul următorilor 10 ani. Potrivit asociaţiei, sectorul transporturilor, producţia industrială, turismul şi agricultura vor fi principalii beneficiari.

De asemenea, pentru că România va intra în Schengen alături de Bulgaria, vor dispărea timpii de aşteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria şi Bulgaria, dar şi cu Grecia. Acest lucru ar duce la economii majore de timp, mai ales în sezonul vacanţelor, când mii de români merg fie la mare în Grecia ori Bulgaria, fie la schi în Bulgaria.

Şi Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a salutat decizia „istorică” pentru România, dar a avertizat că în cazul autovehiculelor comerciale de transport marfă timpul de aşteptare nu va fi redus semnificativ atât timp cât toate celelalte activităţi de control (cântărire, măsurare, verificare documente autovehicule, marfă etc) de la punctele de frontieră nu vor fi relocate, ca în celelalte state membre UE şi Schengen. Potrivit UNTRR, în România controlul autovehiculelor la frontiere este realizat de CNAIR, iar pe reţeaua naţională, activităţile de control sunt realizate de ISCTR, cântărirea fiind una dintre activităţile comune.

Marea problemă pentru şoferii de camioane, spune Radu Dinescu, şeful UNTRR, este că toate inspecţiile camioanelor au loc la frontieră, de la cântărire la permise şi verificarea încărcăturii, examinări sanitare şi de mediu, precum şi căutarea migranţilor ilegali, în timp ce în alte ţări din interiorul Spaţiului Schengen astfel de controale au loc mai rapid şi mai eficient în parcări dedicate vehiculelor pe autostradă, departe de frontieră.

Consultanţii economici consideră că intrarea deplină a României în Schengen oferă o „oportunitate majoră pentru economia românească”, putând aduce ţării „un plus de până la 10 miliarde de euro anual”, cu condiţia să existe un „guvern capabil să susţină investiţiile străine”, prin „decizii de natură fiscală” şi prin dezvoltarea unui „ecosistem de tip hub-uri industriale” care să atragă companiile interesate. Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, acest plan de ţară ar trebui să mai includă „o componentă decisivă” în avantajul României - o infrastructură modernizată atât rutieră, cât şi feroviară.

Analistul spune că aceste controale de la frontieră, „zecile de ore petrecute la coadă la vămile din Vest” au costat România peste 2 miliarde de euro anual, potrivit estimărilor transportatorilor, costuri plătite prin preţurile mai mari din România şi prin scăderea competitivităţii produselor de export.

Germania prelungeşte şi după martie 2025 controalele la frontiere

Germania, membră Schengen, prelungeşte controalele la frontiere şi după luna martie 2025, pentru maximum doi ani, ca urmare a creşterii tensiunilor legate de imigraţie şi de situaţia electorală tensionată. Anunţate iniţial în septembrie 2024 pentru o perioadă de şase luni, controalele la frontiere au un impact asupra călătorilor, în special către Franţa, Luxemburg şi Polonia, potrivit Le Figaro.

Măsura face parte dintr-o strategie de combatere a imigraţiei ilegale, în timp ce guvernul de coaliţie condus de Olaf Scholz se confruntă cu alegeri federale cruciale în februarie 2025.

Deşi guvernul german justifică aceste controale prin necesitatea de a consolida frontierele externe ale Uniunii Europene, măsura stârneşte îngrijorare. Comisia Europeană a subliniat că astfel de controale, deşi permise în cazul unei ameninţări la adresa ordinii publice, trebuie să rămână „excepţionale” şi „proporţionale”. În principiu, spaţiul Schengen - la care şi România aderă de la 1 ianuarie 2025 - garantează libertatea de circulaţie între cele 29 de ţări membre, însă frontierele germane ar putea face excepţie de la această regulă pentru o perioadă maximă de doi ani.

Această decizie a avut un impact direct asupra navetiştilor şi turiştilor transfrontalieri, scrie Le Figaro. Au fost semnalate blocaje de trafic majore la punctele de trecere a frontierei cu Franţa, Luxemburg şi Polonia, perturbând atât călătoriile zilnice, cât şi cele de agrement.

Schengen aerian şi maritim, din 31 martie 2024

România a intrat în spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă încă din 31 martie 2024. Accesul în spaţiul de liberă circulaţie presupune eliminarea controlului de documente la frontieră. Odată cu aderarea României la spaţiul Schengen aerian, au fost eliminate controalele de documente ale Poliţiei de Frontieră la călătoriile pentru destinaţiile în spaţiul Schengen. Filtrul de control al documentelor a dispărut, dar au rămas filtrele de securitate, obligatorii pentru orice zbor cu avionul. La îmbarcarea în avion sunt controlate buletinele pentru a confirma identitatea pasagerului care deţine boarding-pass-ul.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰