Chefir de la opt producători diferiţi, dus la analize de laborator. Ce arată testele
Chefir doar cu numele. Echipa Observator a dus la analize cel mai apreciat produs lactat de pe piaţă, chefirul. Considerat un miracol pentru sănătatea noastră, are beneficii extraordinare pentru organism datorită bacteriilor şi drojdiilor specifice. Rezultatele din laborator arată însă că nu toate produsele de pe piaţă conţin şi acele granule de chefir. Un nou episod din campania "Ce ne puneţi în mâncare".
Chefir - băutură lactată probiotică cu proprietăţi magnifice. E fin, cremos, creşte nivelul de serotonină, ajută la procesele digestive, imunitate şi longevitate. De origine caucaziană, băutura se traduce şi prin stare de bine datorită conţinutului de bacterii şi drojdii specifice, care asigură sănătatea tractului intestinal. În plus, are cu până la 60 mai multe tulpini de bacterii benefice decât multe suplimente probiotice.
"Ce are în plus chefirul faţă de orice alt iaurt este această drojdie de chefir care este ciuperca tibetană care aduce mult mai multe beneficii decât o băutură lactată, un iaurt simplu", arată Mihail Pautov, Medicool.
"Chefirul este un produs îmbogăţit cu alte probiotice şi acele drojdii. Probioticele în sine, la rândul lor, produc o serie de vitamine din clasa B, în final avem un produs bogat în nutrienţi, şi mai util din punct de vedere al beneficiilor pentru sănătatea noastră, pentru imunitate, pentru logevitate", spune Şerban Damian, nutriţionist.
Dacă analizezi eticheta de la raft, pe toate sticlele scrie simplu - Chefir. Conţinutul, însă, diferă. Ca să testăm autenticitatea produsului, am fost la supermarket. Am ales aleatoriu opt sticle, de la producători diferiţi, şi le-am dus în laborator. Preţul variază între 3 şi 7 lei pentru o porţie mică.
"Între chefir şi laptele bătut principala diferenţă este prezenţa drojdiilor specifice de chefir, iar în laptele bătut există doar bacterii lactice mezofile. Chefirul este prin definiţie o băutură pe bază de lapte făcută în mod tradiţional cu ajutorul granulelor de chefir. Aceste granule de chefir sunt în mod industrial destul de greu de cultivat şi de reprodus. Industria modernă foloseşte culturi liofilizate, culturi lactice cu bacterii lactice mezofile, şi ar trebui cu drojdii specifice de chefir", spune Alexandru Cîrîc, director ICA.
Ce arată analizele de laborator
Motivul? Câștigul producătorului. Specialiştii au analizat în laborator aciditatea produselor, conţinutul de bacterii lactice mezofile şi cantatea de drojdii specifice acestui tip de băutură lactată. Aşa am descoperit minciunile servite linguriţă cu linguriţă.
"Din păcate, ceea ce am găsit noi a fost că jumătate din cele 8 produse conţin într-adevăr şi drojdii, merg spre tehnologia chefirului, iar jumătate conţin exclusiv bacterii lactice. Asta înseamnă că de fapt sunt un lapte bătut, o sana, în funcţie de conţinutul de grăsime. Absenţa drojdiilor din chefir este de fapt un fals care nu poate fi legal incriminat pentru că nu avem o legislaţie foarte clară care să ne spună fără drojdii nu egal chefir", adaugă Alexandru Cîrîc, director ICA.
Concret - sunt produse care au văzut granulele de chefir şi drojdiile doar pe raftul vecin. Sub lupă, îşi trădează ingredientele.
"Când ai chefir din punct de vedere legal poţi să ai un iaurt care are gust de chefir, are culturi lactice şi este chefir cu drojdie de chefir. Legal tu poţi să numeşti şi iaurtul cu gust de chefir chefir, dar ca şi aliment şi beneficii el nu este de fapt chefir. Adevăratul chefir are drojdie de chefir şi limitarea producătorului este aceea că dacă bagă acea drojdie de chefir pe conducta de producţie din fabrică, o să poată face doar chefir din ziua respectivă până când dărâmă fabrica. Nu prea are cum să scoată drojdia afară", a explicat Mihail Pautov, Medicool.
De aceea, puţini producători sunt aceia care îşi permit să facă o fabrică exclusiv pentru chefir şi care să distribuie băutura în toată lumea. Piața locală de iaurt și băuturi lactate fermentate este estimată să ajungă la o valoare de peste 600 de milioane de euro în următorii cinci ani. În 2024, chefirul a avut cea mai mare creştere. Cele mai recente date arată că 16% dintre români consumă zilnic sau aproape zilnic lapte, în timp ce 19% consumă brânzeturi şi unt de 2, 3 ori pe săptămână.
"Dacă avem două pahare cu chefir şi cu lapte bătut, la prima vedere nu o să observăm o diferenţă, de culoare albă, însă dacă mirosim şi gustăm, o să simţim diferenţe", spune Şerban Damian, nutriţionist.
Cel mai bun test este întotdeauna gustul. Cu cât este mai înţepător chefirul, cu atât este mai autentic. Dar dacă suntem la supermarket şi trebuie să alegem direct de la raft, recomandarea specialiştilor este să ne uităm la sticlă. Trebuie să fie cât mai fermă. Ori paharul să aibă capacul cât mai bombat. Asta atestă faptul că în interior are loc şi o fermentaţie pe baza drojdiei.
Pentru cei mai pricepuţi în bucătărie, însă, chefirul autentic caucazian poate fi preparat şi acasă din lapte pasteurizat cu granule de chefir.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
