Video România are zăcăminte uriaşe cu cel mai dorit metal, dar îl ignoră. Este numit "aurul lumii moderne"
Urmărește ObservatorNews pe Discover
În timp ce toate ţările din lume storc cât mai mult din resursele lor minerale, România îşi îngroapă potenţialul. Cuprul, folosit astăzi în toate sectoarele-cheie, a devenit aurul lumii moderne. Ţara noastră are zăcăminte uriaşe, care ne-ar putea scoate din deficit, dar statul le ignoră de zeci de ani. A pus lacătul şi pe mine, şi pe fabrici de procesare. Aşa că bătălia pentru resursele noastre se dă acum între companii din străinătate.
O strategie greşită pe care au urmat-o, ani la rând, miniștri și guverne. Așa că astăzi, în plină desfăşurare a jocurilor geopolitice și economice, România e, din nou, nepregătită. Cuprul e materie primă strategică la nivel european din 2024. SUA l-au declarat material critic mai devreme, în 2023. Iar ţara noastră şi-a aliniat legislaţia cu UE la final de 2024. Teoretic, cuprul e tratat ca o resursă-cheie. "Faptul că suntem singura companie care funcţionăm, nu e ok", a declarat Mircea Goia, director Cuprumin. Aici se află 60% din rezervele naţionale de cupru în cariera de la Roşia Poieni se exploatează în fiecare zi în jur de 9.000 de tone de minereu din care se obţin, în final, în jur de 120 de tone de concentrat de cupru.
Pe cuprul românesc se bat traderii internaţionali
În județul Alba, chiar în inima Apusenilor, se află singura carieră din țară din care mai extragem cupru. 45.000 de tone de concetrat pe an. Doar că aici se oprește activitatea din jurul unui zăcământ pe care nu știm să-l valorificăm odată ce-l aducem la suprafață. "Din păcate noi vindem la licitaţie concentratul de cupru - mai departe concentratul de cupru este prelucrat în alte ţări", a declarat Călin Bodea, inginer. Pe cuprul românesc se bat traderii internaţionali. Pentru că metalurgia a apus în ţara noastră- ultima etapă pe care o putem parcurge aici, la noi în ţară, este transformarea sa în concentrat. Ulterior acesta pleacă către ţări precum China sau Bulgaria. "Dar companiile care câştigă această licitaţie cel puţin în ultimii patru ani sunt companii cu sediul în Elveţia. Dacă am reuşi să ajungem la acest produs finit - cuprul acela electrolitic- după care să intrăm pe partea de fir, de tablă, de semiconductori- am putea ajunge la o valoare adăugată de cel puţin 300% din ce avem acum. Şi-mi asum ce spun", a declarat Mircea Goia, director Cuprumin.
"La ultima licitaţie au fost şase traderi internaţionali, cei mai mari din lume. Asta înseamnă că este interes mondial pentru cupru", a declarat Călin Bodea, inginer. Este interes mondial, dar aici, în țară- cui i-a păsat? "Nu s-a discutat despre activitatea de minerit de mai bine de 30 de ani. 2022 a fost anul în care am discutat prima dată despre acest lucru. România nu a avut niciun cuvânt de spus de câte ori s-a vorbit despre utilizarea acestor materii prime critice", a declarat Florin Spătaru, ministru al Economiei în perioada 2021-2023. S-a discutat în 2022, abia după ce Agenția Internațională de Energie avertiza că sunt necesare investiții în exploatarea cuprului. S-a discutat şi, la fel de repede, subiectul a fost dat uitării. "Ar fi absolut de neiertat ca noi să nu fim în măsură să sprijinim investiţii astfel încât minereul de cupru să poată fi prelucrat la noi în ţară", a declarat Nicolae Ciucă, fost premier.
Industria auto are şi ea nevoie tot mai mare de cupru
Este de neiertat că, la patru ani distanţă, concentratul de cupru merge tot la export. În schimb, noi importăm bare, sârmă, cabluri și tot felul de componente care conțin cupru. Contactat de Observator, Nicolae Ciucă, premier la vremea la care a vizitat Cupru Min, cu promisiuni pentru oamenii minelor, nu a dorit să comenteze unde ne-am blocat pe acest traseu. Între timp noi pierdem bani, în loc să profităm. Centrele de date AI în care se investesc miliarde şi miliarde de dolari la nivel global "înghit" din ce în ce mai mult metal neferos. "Punem o întrebare AI-ului. În primul rând avem calculatorul conectat la reţeaua electrică -care foloseşte cupru. Apoi ne conectăm la internet peste reţeaua noastră, dar ce se întâmplă în data centere când ajunge cererea noastră în aceste centre mari în care se află creierele AI- toate componentele sunt legate prin cabluri care, la bază, folosesc cupru", a declarat Bogdan Tudor, managerul unei companii de tehnologie. Industria auto are şi ea nevoie tot mai mare de cupru. La fel şi sectorul energetic, pentru dezvoltarea reţelelor electrice, dar şi a proiectelor legate de regenerabile.
"Industria auto are şi ea nevoie tot mai mare de cupru. La fel şi sectorul energetic, pentru dezvoltarea reţelelor electrice, dar şi a proiectelor legate de regenerabile", a declarat Bogdan Tudor, managerul unei companii de tehnologie. Pe Bursa de la Londra valoarea cuprului a crescut de peste două ori în ultimii şase ani. De la puţin peste 6 mii de dolari pe tonă în 2020, la aproape 15 mii astăzi. La nivel local, planuri există. Dar ele trebuie susţinute de stat. "Vrem să facem o metalurgie la noi în zonă ca acest concentrat care rezultă de la CupruMin să nu mai plece din zonă. Ori în Abrud, ori în Zlatna. Am găsit o tehnologie în Australia care utilizează anual cantitatea de concetrat pe care noi o producem. Să facem topirea, să facem rafinarea, să avem acel cupru de 99,90 şi la sută. Şi pe urmă să-l folosim chiar mai departe: fir, tablă, semiconductori, electronice", a declarat Mircea Goia, directorul Cuprumin. "O astfel de instalaţie ar costa undeva la 300 de milioane de euro, dar ar reprezenta o investiţie strategică pentru România. Nu e o sumă mare, următorul guvern care va veni poate va asculta acest lucru şi va prioritiza un astfel de program. Poate fi soluţia pentru salvarea României din situaţia de deficit", a declarat Florin Spătaru, ministru al Economiei în perioada 2021-2023.
"Trebuie să ne punem la masă şi să conştientizăm că România are un potenţial foarte mare în resursele minerale", a declarat Mircea Goia, directorul Cuprumin. Zăcământul de la Roşia Poieni mai conţine, pe lângă alte elemente, aur şi argint. De care se bucură tot traderii internaţionali, deşi le-am putea valorifica aici, acasă. Pe lângă Roşia Poieni avem şi alte surse neexploatate de cupru. În Apuseni, Banat şi în Carpaţii Orientali- de la Moldova Nouă, Rovina și Bucium–Tarnița până la Tălagiu, Voia, Valea Morii sau Bălan. Subsolul României e bogat în multe resurse de importanţă strategică. Ce facem cu ele? La Observator şi pe site-ul nostru, observatornews.ro, continuăm să vă arătăm cât costă să fii român.
-
"E şocant şi inexplicabil". Prima reacţie din Ministerul Educației după atacul cu cuţit la şcoala...
-
Câţi bani face statul român anual din cele 10 taxe pe care le-a pus pe litrul de carburanţi
-
De ce vor avea mulți bucureșteni căldură abia de la 1 noiembrie, deși Termoenergetica a pornit instalațiile
Reporter senior în cadrul Observator, Antena 1, cu 11 ani de experienţă în jurnalism economic şi de business. ➜
