Video Câţi bani face statul român anual din cele 10 taxe pe care le-a pus pe litrul de carburanţi
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Statul iese pe plus la fiecare kilometru pe care îl facem sau nu cu maşina. Încasează impozit, taxe de drum, accize şi TVA. Şoferii, în schimb, se lovesc în continuare de gropi, pierd ore în trafic și respiră un aer tot mai poluat. În noul episod din seria "Legea Banilor" urmărim traseul leilor pe care îi plătim ca să circulăm și ce face statul cu ei.
"Stăm în trafic. Pornim, înaintăm câțiva metri, frânăm și o luăm de la capăt. Kilometri nu se adună, dar cheltuielile, da", spune Mădălina Chiţu, reporter Observator.
Nu doar șoferii fac socoteala, ci şi statul. Are partea lui de câștig.
Plătim taxe şi impozite de când ne luăm maşină, plătim accize şi pentru motorină sau benzină.
Fiecare litru de carburant, impozitat de 10 ori până ajunge în rezervor
Fiecare litru de carburant este impozitat de stat de 10 ori până ajunge efectiv în rezervor. Traseul taxării începe încă de la extracţie, continuă cu prelucrare lui, transportul, de unde statul îşi ia partea şi de pe urma forţei de muncă, apoi urmează taxele pe mediu, cele pe profit şi inclusiv pentru stocurile strategice.
"Statul decide să-și taxeze propriile taxe, în așa fel încât povara fiscală să devină chiar mai mare. Exemplul cel mai bun este cel al accizei care este aplicată pentru carburanți, unde acciza este la rândul ei taxată", explică Christian Năsulea, profesor de economie.
"În transportul de persoane, transportul de marfă, toate activităţile noastre conexe, service-uri auto, unităţi reparatoare, absolut tot eu zic că contribuim peste 15% din PIB-ul României", spune Vasile Ștefănescu, preşedinte COTAR.
"E una dintre cele mai importante surse de venit dacă luăm fiscalitatea din tot ce înseamnă sectorul energetic. Reprezintă baza principală a bugetului de stat, dar elementul și mai important este legat de siguranța încasării acestor bani", menţioneză Dumitru Chisăliţă, expert energie.
Cât încasează statul anual din acciza şi TVA-ul aplicate
Un simplu calcul ne arată că la fiecare 50 de litri alimentaţi, de fiecare dintre cele peste 10 milioane de vehicule de la noi din ţară,statul încasează peste 2 miliarde de lei numai din acciză şi TVA. Estimările arată că statul încasează, anual, 37 de miliarde de lei din acciza şi TVA aplicate carburantului.
"Ce facem cu banii ăştia? Că nu am văzut în anii ăştia, nu vă supăraţi, în 30 de ani, decât 1000 – 1.200 de kilometri de autostradă. Este foarte, foarte puţin faţă de restul Europei. Eu dacă plătesc 1 leu impozit ar trebuie ca statul să îmi dea o facilitate de 20, 30 de bănuţi din acel leu. Eu nu văd nicio facilitate din contră. An de an, taxe peste taxe mărite, iar pe de altă parte cetăţenii nimic", spune Vasile Ștefănescu, preşedinte COTAR.
Direct în visteria statului mai ajung banii plătiţi pe rovinieta, pe impozitul anual pe maşină şi pe locul de parcare.
"Nu se colectează transparent, nu se distribuie transparent, nu se investesc transparent. Nu se raportează transparent. Acciza intră în bugetul statului şi de acolo se redistribuie în o mie de zări. Ştim doar cât a colectat CNAIR într-un an de zile din rovinietă şi cu asta basta. Nu putem să spunem X la sută din banii de rovinietă s-au dus direct în întreţienerea de drumuri", spune Ionuţ Ciurea, proInfrastructura.
Anual, numai din această taxa de drum obligatorie statul încasează spre 1,54 miliarde de lei, adică 3 sferturi din veniturile totale ale companiei. Suma nu acoperă nici măcar 13% din cheltuielile pe care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere le are anual. 70% din încasări merg pentru plata salariilor celor peste 7.700 de angajaţi. Pentru restul cheltuielilor, inclusiv pentru reparaţia drumurilor sau construcţia de noi rute, banii vin de la Transporturi.
Statul a înfiinţat CNIR, pentru a gestiona marile proiecte noi
Nu este singura companie de stat plătită să se ocupe de infrastructura rutieră. În 2016, statul a înființat Compania Națională de Investiții Rutiere, cu rolul de a gestiona marile proiecte noi. Au trecut însă opt ani până când CNIR a primit primele contracte: o bucată din Autostrada Unirii, tronsonul Ploiești - Brașov al A3 și două drumuri expres. În prezent, compania are 69 de angajați. Anul trecut a raportat un profit de aproape 30 de milioane de lei, dar și datorii de peste 100 de milioane de lei.
"Vechea companie de drum nu îşi făcea treaba. Sunt foarte multe întârzieri pe actuala centură Bucureşti, chiar şi spre A7, spre Paşcani, pe autostrada Sibiu – Piteşti. Etapizat se mută proiectele de la vechea companie, care va rămâne doar cu partea de întreţinere. Au undeva la 70 de angajaţi şi gestionează proiecte de 10 miliarde de euro. În schimb, compania veche are 7 mii de angajaţi şi nu gestionează proiecte de 100 de ori mai mari", spune Horaţiu Cosma, secretar de stat al Ministerului Transporturilor.
Şoferii fac socoteli, în timp ce statul împarte sume între companii şi proiecte
În timp ce statul împarte miliardele între companii și proiecte, pe șosea, șoferii fac alte socoteli.
"Ieri era să îmi sparg baia de ulei pe o stradă din sectorul 1. Din păcate, Bucureştiul este execrabil din punct de vedere drumuri. E din ce în ce mai prost, din ce în ce mai multe gropi. E ok să îşi ia un procent dar e prea mult, adică e prea mult pentru cât oferă. Primim foarte puţin şi ni se ia o grămadă. La câţi bani ni se iau, toate ramurile ar trebui să duduie. În Sănătate, în Infrastructură", spun oamenii.
Când investițiile nu țin pasul cu traficul, costul ajunge și în aerul pe care îl respirăm.
"Centrul Capitalei poate fi considerat şi kilometrul zero al poluării. În lipsa unei şosele de centură mii de şoferi traversează Bucureştiul pe aici, unde la ore de vârf aerul devine irespirabil", explică Mădălina Chiţu, reporter Observator.
Nivel ridicat de poluare în Bucureşti, chiar şi seara
Bucureştiul a ajuns să aibă un nivel ridicat de poluare inclusiv în weekend, chiar şi seara.
Ministerul Mediului a primit, anul acesta, un buget ce se apropie de 6 miliarde de lei. Deşi creşterea este cu 13 procente faţă de anul precedent, doar 14% din acest buget (659 mil lei) sunt alocaţi în această direcţie, dar nu pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, ci doar pentru monitorizare. Aproape cât salariile angajaţilor de la minister (10%).
"E problemă de aritmetică: Ai venituri şi ai cheltuieli. Cu veniturile respective faci o acoperire de cheltuieli fixe la salarii, utilități şi până la pensii. În România, preponderent în ultimii ani, am văzut că nu ne-au ajuns banii şi mai trebuie şi împrumut", menţionează Raul Pop, expert mediu.
Cotizăm la visteria statului la fiecare drum pe care îl facem, la fiecare litru de carburant pe care îl alimentăm. Iar banii nu se văd întotdeauna în drumuri mai bune sau într-un aer mai curat. Socotelile nu se opresc aici. În episodul următor din "Legea Banilor", aflăm cât ne costă, de fapt, să ne întreținem casa și cât din banii noștri ajunge tot la stat. Ghidul complet al banilor tăi îl găseşti pe observatornews.ro.
Mădălina Chiţu semnează seria de reportaje Observator "Legea Banilor". ➜
