Video Staţiunea din România cu "ape miraculoase", ce atrăgea mii de turişti înainte de Revoluţie, are un destin tragic. "Am ajuns aici şi am plâns"

Anul 1976. O vreme și o lume demult pierdute. Din eleganța acelor zile, au rămas doar secvențe din acest documentar german: "Sângeorz-Băi, o stea de primă magnitudine, care strălucește asupra României". Și amintirile celor care au trecut pe aici. "Era o staţiune foarte animată. Erau două hoteluri şi multe pensiuni în jur", povesteşte Daniela Idicean, fostă atletă.

Staţiunea "tinereţii veşnice" a îmbătrânit

"Erau întâmplări când soseau serii de turişti şi înnoptau o noapte sau două pe holurile hotelului, până pleca seria cealaltă, pentru că era atât de mare cererea", spune Traian Şorecău, secretearul general al oraşului Sângeorz-Băi. Cunoscut încă din perioada antică pentru apele sale minerale benefice împotriva indigestiei şi problemelor stomacale, Sângeorz-Băi este astăzi dotat cu aparatură modernă", se arată în documentarul german din 1976. Aproape 50 de ani mai târziu, trecutul încă pare modern. Prezentul, în schimb...

Vezi și

"Că Sângeorz nu mai e o alegere nici măcare pentru cei care vin la tratament se vede cel mai bine la acest hotel cu peste 300 de camere. De la stat a ajuns în proprietatea unor sindicate. Şi chiar dacă la un moment dat s-a investit în schimbarea tâmplăriei la câteva camere, a fost închis definitiv. Sunt deja trei ani de când pe aceste scări a coborât ultimul turist, iar acest lucru se vede la fiecare pas", arată Alex Prunean, reporter Observator.

Sângeorz-Băi: De la glorie, la ruină

Între cele două momente, de glorie și decădere a stațiunii Sângeorz-Băi, au trecut ultimii ani grei de comunism, o Revoluție și trei decenii de democrație. Câteva privatizări şi prea puţine investiţii. "Aici nici măcar nu mai e sigur să te apropii de perete, pentru că a căzut tencuiala de sus", spune Alex Prunean, reporter Observator.

"Ultima dată am fost acum cinci ani. Am ajuns în staţiune şi, te rog să mă crezi, am plâns. Pensiunile care atunci străluceau, erau înfloritoare, pline de turişti... Acum erau într-o stare de degradare", povesteşte Daniela Idicean, fostă atletă.

Daniela Idicean e fostă atletă. În anii '80, nu era iarnă în care să nu ajungă la Sângeorz Băi, în cantonament. Stațiunea a fost, de-a lungul timpului, loc de atrenament pentru sportivii de performanță, refugiu pentru scriitori, vindecare pentru pacienți, relaxare pentru turiști. "Când mergeam eu în cantonamente, era o pârtie de schi. Era plină de turişti, plină de schiori, cu săniile, cu tot. Pe urmă s-a deschis un ştrand lângă", îşi aminteşte Daniela Idicean, fostă atletă.

"Unul dintre puţinele locuri de agrement din staţiune folosit de obicei de care veneau aici la tratament a fost acest bazin umplut cu apă captată de la unul dintre izvoarele minerale. A funcţionat doar opt ani, până în 1996, iar mai apoi s-a transformat în ceea ce este şi astăzi, o groapă de gunoi şi un loc în care tinerii din localitate şi-au exersat talentul la graffiti", adaugă Alex Prunean, reporter Observator.

Ce spun autorităţile locale

Întrebat când a început staţiunea să meargă spre rău, Traian Şorecău, secretearul general al oraşului Sângeorz-Băi, răspunde: "Păi după '90, ca peste tot în ţară. Nu mai devreme, nu mai târziu". Roland Venig a fost primar în Sângeorz-Băi în anii '90. Recunoaşte că staţiunea a decăzut din vina statului: "Statul este cel mai prost administrator. Asta este vila 1, cea care se reface exact după arhitectură, dar care a stat 12 ani la Consiliul Judeţean şi nu a vrut să ne-o dea nouă". 

Azi, cele două mari hoteluri din staţiune, ambele privatizate între timp, sunt mai mult goale. Doar unul mai funcţionează - însă numai în sezon. Din cei 1.500 de turişti pe care îi găzduiau într-o zi, au mai rămas 1.500... într-un an. Majoritatea, pensionari veniţi la tratament. 

Izvoarele din staţiune, un vis pierdut

Izvoarele din Sângeorz sunt concesionate către firma care deţine şi cel mai mare hotel de aici. Puţini se mai bucură azi de ele, deşi apele puternic mineralizate sunt asemăntoare cu cele din mult mai faimoasa staţiune Karlovy Vary. Pe vremuri, în Sângeorz-Băi lucrau 150 de cadre medicale, care supravegheau tratamentele balneare. "Sunt miraculoase. Cei mai în vârstă ştiu. Sunt persoane de 65-70 de ani care vin din tinereţe, pentru că apa asta i-a făcut sănătoşi", spune Traian Şorecău, secretearul general al oraşului Sângeorz-Băi. 

Tinerii nu mai vin azi la băi. Autorităţile locale cer un program naţional prin care tratamentele balneare să fie decontate. "În mod normal, dacă statul şi-ar face o astfel de politică, în primul rând programe pilot, atunci staţiunile balneare s-ar relansa", crede Roland Venig, fost primar al oraşului Sângeorz-Băi. "Trebuie să recunoaştem, la nivel naţional, turismul balnear a decăzut foarte mult. Poate şi statul a greşit aici, această subvenţionare a fost puţin oprită şi de atunci au început să decadă toate staţiunile balneare la nivel naţional, nu doar Sângeorzul", consideră Cătălin Bota, primarul oraşului Sângeorz-Băi.

Planuri pentru relansarea staţiunii

Planuri pentru relansarea staţiunii Sângeorz Băi există. Printre ele, un centru de tratament, chiar în parcul staţiunii, cu acces la apele minerale şi cu o zonă modernă de spa. "Ne dorim din suflet să renaştem Sângeorzul, avem foarte multe proiecte pe linie turistică, proiecte cu finanţare europeană sau prin compania naţională de investiţii", declară Cătălin Bota, primarul oraşului Sângeorz-Băi. Investiţii, promovare şi un nou val de turişti, dispuşi să dea o şansă României. Sunt singurele soluţii pentru ca bătrâna staţiune, cândva considerată fântâna tinereţii veşnice, să revină la viaţa şi la gloria de altădată. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰