Video Şpagă pentru a prinde ilegal o specie rară şi protejată din Marea Neagră. Anchetă Observator confirmată de DNA

• Lupul paznic la oi
• Procurorii DNA a confirmat ancheta DNA

Nu ştii niciodată ce-ţi va oferi marea când ieşi în larg. Când te întorci la mal, însă, ar trebui să fie clar cât peşte ai prins în plasă. Mai ales când vorbim despre calcan, o specie scumpă şi rară, pe cale de dispariţie, pentru care Uniunea Europeană a impus cote stricte încâ din 2017. Ar trebui, doar că, din plasa pescarilor, calcanul ajunge des în plasa corupţiei.

"Ştiţi digul ăla nou de la Năvodari, de pescadoare. Te rog să mă crezi că la pontoanele alea se dau şpăgi mari", spune un pescar.

Şpăgi sub formă de calcan, împărţite la mal între inspectorii Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură, adică fix instituţia care trebuie să se asigure că pescarii respectă legea. O afacere ilegală pe care v-am arătat-o încă din februarie şi pe care o anchetează acum şi DNA.

Lupul paznic la oi

Toate bărcile sau pescadoarele care pleacă în larg să arunce plasele pentru calcan au un GPS pe care pescarii sunt obligaţi să îl ia la bord şi să îl activeze astfel încât traseul să fie vizibil. Dispozitiv pe care îl primesc odată cu autorizaţia. Când se întorc la mal, indiferent de oră - că e zi sau noapte - doi inspectori sunt aici ca să cântărească peştele şi să completeze o aşa numită declaraţie de captură. Astfel, la final de an, se va şti, spre exemplu, cât calcan a adus de pe mare o barca sau un pescador. Doar că una era notat în hârtiile inspectorilor acum trimişi în judecată, cu totul alta era realitatea din bărcile pescarilor. În rechizitoriul procurorilor DNA se arată cum zile la rând, cei care aveau obligaţia să vegheze asupra cantităţilor de peşte erau chiar cei care măsluiau actele oficiale. Aşa că în loc de două tone şi jumătate, captura într-o singură zi, spre exemplu, inspectorii ANPA înregistrau cantităţi şi de trei ori mai mici în schimbul câtorva bucăţi de calcan.

Tudorel Toderașcu, consilier superior în cadrul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură și Cristian Berceanu, consilier asistent în aceeași instituție din Constanța sunt cei doi inspectori ANPA trimiși în judecată de procurorii DNA pentru luare de mită și fals intelectual.

Mai exect, susţin procurorii anticorupţie, pe 12 aprilie 2024 inspectorul Toderașcu a primit șpagă un calcan pentru a trece în registru 220 de kilograme de pește în loc de 800 de kilograme, captura reală de la bord. Două zile mai târziu, la un alt control, cei doi inspector ANPA au primit 13 calcani, dintre care 11 pentru alţi inspectori, arată rechizitoriul.

Despre cum se înmulţeau şi se împărţeau peştii, l-am întrebat chiar pe şeful instituţiei din Constanţa, Gabriel Popescu.

"Acum 7 luni am venit la dumneavoastră, la ANPA. Şi v-am spus că există aceşti doi sau patru inspectori.Vă rog frumos, staţi un pic pe loc! Au fost trimişi în judecată, ne puteţi spune ce părere aveţi? Observator, atunci, asta a demonstrat, ce spun procurorii DNA, cuvânt cu cuvânt".

Procurorii DNA a confirmat ancheta DNA

Asta este atitudinea directorului ANPA Constanţa în momentul în care am venit şi i-am spus că ceea ce am dat în vileag în februarie, acum procurorii DNA au pus pe hârtie într-un rechizitoriu.

Am cerut explicaţii şi "la centru", de la preşedintele agenţiei naţionale. În  februarie, ne garanta că legea se respectă la milimetru.

"Toată alocarea se face în modul cel mai corect, e supravegheată de mine. Nu puteam să spun absolut nimic, pentru că nu ştiam despre ce este vorba... Ştiind despre situaţia respectivă, ştiind că e vorba de o anchetă, am oferit prezumţia de nevinovăţie... 

- Deci ştiaţi când aţi spus că nu ştiaţi?

- De fapt, nu ştiam amănunte din dosar...", a declarat Dragoş Simion, ANPA.

"Mie nu mi s-a adus încă la cunoștință de acest caz. Inspectorii care nu respectă legea trebuie să fie pedepsiți și felicit instituțiile abilitate cu rol de control care depistează astfel de nereguli. Astfel de oameni nu au ce să caute să ocupe astfel de funcții", a declarat Natalia Intotero, ministrul Mediului.

"Nu cred că un peşte înseamnă marea corupţie sau marea şpagă. Au tratat-o superficial, aici e problema, din punctul meu de vedere. Că nu au fost valori, nu vorbim de valori", a declarat Sorin Mănăilă - fost preşedinte ANPA.

Ba vorbim despre sume şi canităţii impresionante, dintr-un peşte supranumit Regele Mării Negre. Din bărcile pescarilor, calcanul pleacă de la cel putin 50 de lei kilogramul. În restaurante, se vinde si cu 100 de lei porţia. Imaginaţi-vă că într-o singură zi, de pe un singur pescador,. dispăreau din pix sute sau chiar mii de calcani.

"Un exemplu, au prins 2 tone de calcan si au declarat 100 de kg, şi diferenţa s-a comercializat la negru", a declarat Laurențiu Mirea, președinte Federaţia Organizaţiilor de Pescari de la Marea Neagră.

Şi în timp ce calcanul din Marea Neagră a devenit marfă de contrabandă, românii cumpără peşte din import. În anii '70-'80, România producea aproximativ 300.000 de tone de pește pentru consumul intern și avea 50.000 de pescari profesioniști. Acum, 80 la sută din consumul de peşte al României e asigurat de alte ţări - Italia, Spania sau Grecia. În timp ce, paradoxal, pescarii mai mici se plâng că n-au loc... de rechini.  

"Pescuitul rămâne în van, aruncăm peşte în mare nici  nu vă imaginaţi cât peşte se aruncă în mare, pentru că nu avem la cine să îl vindem. Ce concluzie să mai tragem? Statul român nu ne ajută cu absolut nimic", a declarat Marin Costandache - pescar.