Video Unde ajunge fiecare ban de pe bonul pe care îl primim la supermarket

• 40 de euro, prețul mediu al unui coș de cumpărături
• Veniturile statului au crescut cu 10% într-un an

Comuna Vidra, Ilfov. De aici pleacă zilnic tone de legume către supermarketuri din toată țara. Peste 800 de agricultori din mai multe județe s-au unit într-o cooperativă, singura șansă să pătrundă în marile magazine. Și să nu simtă că au muncit în zadar.

Reporter: Această legătură, vreau să îmi explicați, de la dumneavoastră, de aici, cu cât pleacă? Cu manoperă.

Gheorghe Vlad - Organizația Interprofesională a Producătorilor de Legume și Fructe: Deci legătura este între 0,80 și 0,85 astăzi când discutăm.

Mai puțin de un leu. Din care statul își ia din start partea.

"45% sunt costuri cu raport cu bugetul statului, impozite, taxe, salarii, tot ce înseamnă asta. Aici trebuie să fie și un profit care de cele mai multe ori la verdeață nu se regăsește", a explicat Gheorghe Vlad.

De când iese pe poarta cooperativei, până ajunge în casele noastre, legătura de pătrunjel își dublează prețul. De la ambalaj (0,15 lei), până la transport (0,20 lei) și depozitare (0,10 lei) - totul costă și totul se taxează. Deja, la supermarket, povestea se complică. Se adaugă diverse taxe (16 bani) și costuri pentru salariile angajaților (14 bani). De aici, adică din salarii, statul ia un sfert pentru contribuția la pensie, 10% pentru sănătate și alți 10% impozit pe venit. La toate se adaugă impozitul pe profit.

"Cea mai mare pondere a cheltuielilor se duc către producătorii locali, urmând apoi cheltuielile cu partenerii externi, pentru ca mai apoi să plătim taxele către stat, cheltuielile cu angajații", a precizat Loredana Samoilă, reprezentant hipermarket.

"Avem costuri cu logistică, cu energia. Magazinele construite în urmă cu 20 de ani necesită îmbunătățiri din punct de vedere tehnologic. Și asta costă", a explicat Cristian Stoicescu, consultant financiar retail.

Și iată cum ajungem să plătim 2 lei pe legătura de pătrunjel, fără să mai luăm în calcul adaosul comercial. Asta se întâmplă cu aproape tot ce cumpărăm. La final, clientul se întreabă de ce totul e scump, iar producătorul român fluieră a pagubă.

"Prețul de la raft nu este al producătorului. Statul aici nu ar mai trebui să-l impoziteze cu norma de venit, pentru că produsul lui intră în cooperativă și e impozitat. N-ar mai trebui să plătească taxa pe solar, taxa pe teren, pentru că toate impozitele astea CUT se regăsesc în preț", a spus Gheorghe Vlad de la Organizația Interprofesională a Producătorilor de Legume și Fructe.

40 de euro, prețul mediu al unui coș de cumpărături

În România, prețul mediu al unui coș de cumpărături din care nu lipsesc legumele, laptele, ouăle, carnea, brânza și pâinea este mai mic de 40 de euro. Teoretic, cel mai ieftin din toată Uniunea Europeană. Practic, raportat la salarii și pensii, costul e mult mai mare.

Mâncarea înghite aproape o treime din venitul lunar al unui român. Față de germani, italieni sau austrieci, de exemplu, conaționalii plătesc spre dublu odată ce coșul de cumpărături e plin.

"Înainte umpleam coșul - dădeai 300 de lei, acum ai pus două pungi și ai dat 800 de lei. Nu ne permitem să mai cumpărăm. Astea sunt prețurile", a spus un client.

Prețuri din care își iau partea o dată producătorul, o dată distribuitorul, o dată vânzătorul. Și de fiecare dată statul.

Reporter: Ia mult statul?

Client: Depinde ce face pentru noi statul.

Reporter: Și ce face?

Client: Statul nu face mult pentru noi, plătim foarte mult pentru ceea ce face.

Ce ar putea face statul mai mult? Să stimuleze producția locală, care ajunge, în multe cazuri, mai scumpă decât importurile. Ar câștiga din asta și agricultorii, și consumatorii, chiar și vânzătorii.

"Lanțul de aprovizionare este mai scurt, practic numai transportul la distanțe mari. Nu mai treci prin multe verigi de logistică, ajuți și economia locală și producătorii care devin mai eficienți și se creează un cerc virtuos, aș spune", a explicat Cristian Stoicescu, consultant financiar retail.

Până atunci, noi toți suntem într-un cerc vicios.

"Trebuie să ne hrănim. Sănătos, nesănătos, consumăm", susţine un client.

Iar atunci când consumăm, tot statul câștigă.

"Cetățeanul în momentul de față mi se pare a fi pionul principal al economiei. Pentru că la el efectiv se răsfrâng toate costurile și el trebuie să suporte, el este consumatorul final", susţine Cosmin Dumitrașcu, expert contabil.

Veniturile statului au crescut cu 10% într-un an

Dările puse în cârca populației sunt pentru decidenți unealta sigură care aduce încasări rapide. O arată și datele oficiale.

La un an de la majorarea acestora, veniturile totale ale statului au crescut cu peste 10 procente. Numai încasările din TVA sunt mai mari cu 25%.

"Pe termen mediu și lung această măsură nu este sustenabilă. Un prim efect este acela de încetinire a consumului, ceea ce s-a văzut în România. Majorarea cotei de TVA poate avea un efect de amplificare a fenomenului evazionist", a spus Alin Negrescu, vicepreședintele Camerei Consultanților Fiscali.

"Statul ar trebui să gândească niște politici care să fie în interesul nostru. În practică, ajungem mereu să avem niște politici care sunt menite să extragă cât mai mulți bani din taxe și impozite, fără să întoarcă lucrurile care ne-au fost promise către noi, cetățenii", susţine şi Christian Năsulea, profesor de economie.

Mai mulți bani colectați nu înseamnă automat și mai mulți bani care se întorc în viața noastră de zi cu zi. Drumul leului nu se termină la casa de marcat și nici în conturile statului. Cum au ajuns taxele să fie taxate arătăm săptămâna viitoare, la Observator. Până atunci, găsești ghidul complet al banilor tăi pe observatornews.ro.