Video Pe ce cheltuie românii banii? Poveștile a patru persoane, de la salariat cu minim pe economie, la pensionar
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Îi câștigăm, îi cheltuim și apoi îi câștigăm din nou. Ăsta este pe scurt circuitul banilor în economie. Pe tot acest traseu trec prin mai multe mâini, iar statul statul culege de peste tot și de la fiecare. Am urmărit drumul banilor în viața de zi cu zi a patru români: unul plătește chirie, altul are rată, unul are copii, altul își cheltuie banii pe lucruri de care are nevoie. Poveștile lor ne arată că, indiferent de cine suntem și cum ne cheltuim banii, traseul lor are un punct comun: o parte ajunge la stat. Cât de mult vedeți într-un nou episod al campaniei marca Observator, Legea Banilor.
Avem vieți diferite, bugete diferite, priorități diferite. Pentru unii dintre noi, cea mai mare cheltuială a lunii este chiria, pentru alții rata la casă. Unii ne drămuim banii pentru mâncare și facturi, alții avem de întreținut o familie sau de crescut copii. Punem bani deoparte sau ajungem la final de lună fără niciun leu în cont. Cu toții, însă, ne întâlnim în fața aceleași pușculițe: cea a statului, în care cotizăm.
"Statul ne ia bani să pară puternic individul de stat, fiindcă e cineva care ne ia, ne face ceva. Întrebarea este dacă cei care ajung să administreze banii ăștia sunt capabili să-i administreze" spune Bogdan Voicu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții.
"Cotizăm zilnic și nu primim chiar absolut nimic" spun oamenii.
4 români, 4 povești diferite. Am urmărit să vedem unde se duc banii noștri.
Unii români trăiesc prezentul mai mult pe datorie
Ionuț are 24 de ani, locuiește în Pitești, cu chirie și este la primul său loc de muncă, unde e plătit cu salariul minim pe economie. 2.699 lei net. Atât câștigă 1 din 10 angajați români. Cu aproape jumătate din salariu, Ionuț își plătește chiria și tot ce ține de casă: de la întreținere și până la facturi.
"Cum încă 900 de lei se duc pe mâncare, nu mai rămâne nici cu 500 de lei, pentru transport în comun, haine, ieșiri în oraș sau economii. Prezentul și-l trăiește mai mult pe datorie. Nici viitorul nu arată prea bine. Cotizează la pensie, dar când îi va veni rândul, statul nu îi garantează un trai decent. Cine iese astăzi la pensie primește mai puțin de jumătate din ultimul salariu. Procentul, însă ar urma să scadă la 30% în 2042 și la doar 24% în 2070, potrivit unui studiu realizat de CFA România" explică reporterul Observator Mădălina Chițu.
"Ar fi bine să investim în fondurile de investiție, ar trebui să ne facem pilonul III de pensii. [...] Este bine să ai și alte alternative de economisire"
"Cea mai mare taxă reținută din salariu este folosită pentru a plăti pensiile pensionarilor actuali. Nu sunt puși undeva separat pentru noi" explică expertul în pensii George Moț.
Andrei și Andreea o duc mai bine, dar problemele tot apar
Ceva mai ușor e traiul pentru Andrei și Andreea, soț și soție. Din București. El e IT-ist. Ea, educatoare la o grădiniță de stat, cu salariu de 5.500 de lei. Au rate lunare de 4 mii de lei la un apartament. În rest, cei mai mulți bani îi cheltuie pe mâncare, obiecte de igienă și de curățenie pentru casă, haine și încălțăminte. Transportul îi costă peste o mie de lei, la fel și ieșirile în oraș. Reușesc chiar să își pună ceva bani deoparte.
Până când Andreea rămâne gravidă.
Așa ajunge să plătească în sistemul privat, deși cotizează de ani buni la stat. Prin asta trec și mulți bolnavi din România.
"Dacă vreau să fac analiza de sânge de pe o zi pe alta o faci cu bani"
"Banii îi plătim, deci taxele ne sunt luate și la final constatăm că rezultatul este foarte diferit de ceea ce a fost promis și de ceea ce ne așteptam să se întâmple" explică profesorul de economie Christian Năsulea.
Bărbat: Analizele medicale, cel puțin pentru mine, sunt suportate prin sistemul privat.
Reporter: Dar lunar cotizați și la sistemul public. Ce faceți?
Bărbat: Știu.
"Contribuția la asigurările de sănătate o are toată lumea, toate țările europene o au. Numai că noi avem o contribuție mică. Și atunci nu putem avea dintr-o dată un sistem bun" mai spune Bogdan Voicu.
La noi în țară de serviciile medicale pot beneficia 17 milioane de oameni, dar cotizează doar 12 milioane.
Educația este și ea scumpă, chiar dacă în teorie este gratuită
Un copil crește cheltuielile unei familii și când vine vorba de educație, un alt capitol care în teorie e gratuit.
"În afară de manuale, pe care nici până în ziua de azi nu le-a primit, trebuie să cumpărăm culegeri, auxiliare și tot felul de alte materiale pentru școală"
"Educația nu este o prioritate în România. Educația este la coada listei investițiilor, este plasată pe un loc extrem de jos" spune expertul în educație Mihaela Nabar.
Din fiecare 100 lei dați pe educație, 57 se duc către profesori
Țara noastră alocă, anual, pentru fiecare elev 9.620 de lei. Bani care nu ajung direct la elevi. Din fiecare 100 de lei dați pe educație, 57 se duc către salariile, sporurile, indemnizațiile, contribuțiile sociale ale profesorilor, din care statului îi revine parte.
Chiar și așa, suma ne pune spre coada clasamentului european, când vine vorba de cât la sută din PIB merge la Educație. Diferența dintre noi și Suedia, de exemplu, este aproape dublă.
"Soluția este să faci meditații. Să dai copilul la meditații. Îți asigură cel puțin un minim de informație pentru examen care, să zicem, te poate salva"
"Uitându-ne la investiția aceasta în educație, este că fiecare leu investit generează alți șapte lei la bugetul de stat. Nu toate familiile din România își permit să investească aceste resurse, indiferent că vorbim de educație, sănătatea copilului, hrana copilului, pentru că nu au aceste resurse" mai spune Mihaela Nabar.
Și mai greu este să fii pensionar în România
Și mai greu e să fii pensionar în România. Mama lui Andrei, Elena, din Târgoviște. La cei 68 de ani, după recalcularea pensiei primește 3.200 de lei și cotizează la stat 38 de lei. Cei mai mulți bani se duc pe facturi, mâncare și medicamente. Orice cheltuieli neprevăzute îi destabilizează bugetul. Luna aceasta, de exemplu, i s-a spart o țeavă în bucătărie, așa că e nevoită să îl cheme pe domnul Viorel, care este instalator. La cei 50 de ani, Viorel a decis să fie pe cont propriu. A devenit persoană fizică autorizată. Veniturile lui sunt variabile, în funcție de cerere, așa că își adaptează cheltuielile de la lună la lună. Dar lună de lună trebuia să ia în calcul că, la final de an, din fiecare 100 de lei câștigați îi va da statului 35 de lei.
"Sunt foarte, foarte multe taxe pe care sistemul din România le impune mediului de afaceri. Ca și antreprenor sunt obligat să plătesc în continuare și sănătate, în condițiile în care eu contribui la sistemul de sănătate. Pe lângă asta, dacă mai am și un PFA ajung să fiu taxat pentru sănătate din trei direcții" spune expertul contabil Cosmin Dumitrașcu.
Concluzia e simplă: plătim când câștigăm. Plătim când cheltuim. Iar între cele două momente, banii trec prin sănătate, educație, pensii și prin toate celelalte servicii pe care statul ar trebui să le asigure.
Continuăm traseul fiecărui leu pe care îl câștigăm și vinerea viitoare, la Observator. Până atunci, găsești ghidul complet al banilor tăi pe observatornews.ro
Mădălina Chiţu semnează seria de reportaje Observator "Legea Banilor". ➜
