Alzheimer s-ar putea transmite prin sânge? Ce au observat cercetătorii în studiile de până acum
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Oamenii de știință analizează posibilitatea ca anumite proteine asociate bolii Alzheimer să poată fi transmise prin transfuzii de sânge. Deocamdată, riscul rămâne unul teoretic și nu există dovezi suficiente pentru a confirma transmiterea bolii pe această cale, însă cercetătorii cer studii suplimentare și măsuri de precauție.
Într-un nou raport publicat în The Lancet, oamenii de știință analizează dovezile privind una dintre aceste ipoteze: posibilitatea ca proteinele beta-amiloid dăunătoare, asociate cu boala Alzheimer, să fie transmise prin transfuzii de sânge, potrivit Sciencealert.
Un studiu amplu a ridicat semne de întrebare privind riscurile transfuziilor
În 2015, un studiu a oferit primele dovezi din lumea reală că patologia amiloidă ar putea fi transferată între oameni prin intermediul unor proceduri medicale. Cercetări ulterioare, publicate în 2016, au identificat dovezi suplimentare în aceeași direcție. În anii care au urmat, alte studii au adus noi indicii. O lucrare publicată în 2018 a sugerat că instrumentele chirurgicale contaminate ar putea transmite proteine asociate bolii Alzheimer de la un pacient la altul, posibil printr-un mecanism asemănător celui prin care prionii infecțioși determină proteinele normale să capete o formă anormală și dăunătoare.
În ceea ce privește riscurile asociate transfuziilor de sânge, un moment important a venit în 2023, când un amplu studiu populațional realizat în Danemarca și Suedia a constatat că persoanele care primiseră sânge de la donatori care ulterior au suferit hemoragii intracerebrale prezentau, la rândul lor, un risc mai mare de a dezvolta hemoragii cerebrale recurente după mai mulți ani. Acest lucru este important deoarece hemoragiile cerebrale spontane reprezintă un simptom caracteristic al angiopatiei amiloide cerebrale (CAA), o afecțiune diferită de Alzheimer, dar care este, de asemenea, asociată cu proteinele beta-amiloid.
Cum ar putea ajunge proteinele beta-amiloid de la donator la pacient
Potrivit lui Collinge și echipei sale, "cea mai plauzibilă explicație din punct de vedere biologic" este că în sângele donatorilor se aflau forme incipiente de beta-amiloid, care încă nu evoluaseră către angiopatie amiloidă cerebrală, iar acestea ar fi fost transmise primitorilor prin transfuzie. Desigur, nu există certitudinea că exact acest lucru s-a întâmplat, iar cercetătorii sunt atenți să nu tragă concluzii definitive. Ei susțin însă că există suficiente indicii privind un posibil risc încât să fie luate măsuri de precauție, în eventualitatea în care transmiterea prin sânge a patologiei asociate Alzheimer se dovedește a fi mai mult decât o simplă ipoteză.
În primul rând, echipa susține că sunt necesare analize epidemiologice de mare amploare, precum studiul scandinav care a inclus peste un milion de persoane, pentru a investiga dacă prin transfuzie se transferă și alți factori, nu doar componentele normale ale sângelui. Măsurile suplimentare de protecție ar putea include monitorizarea mai atentă a pacienților cu risc mai ridicat, cum sunt cei care au nevoie de transfuzii repetate, precum și dezvoltarea unui sistem care să verifice dacă biomarkerii sanguini pentru Alzheimer ar putea ajuta la identificarea donatorilor care prezintă risc de patologie beta-amiloid.
Experții spun că dovezile sunt insuficiente pentru concluzii definitive
În acest moment, riscurile sunt în mare parte teoretice, însă cercetătorii spun că experiența trecutului arată cât de periculos poate fi să nu existe suficiente măsuri de precauție. Ancheta britanică privind sângele infectat, publicată în 2024, a analizat scandalul sângelui contaminat din Regatul Unit, în urma căruia peste 30.000 de pacienți ar fi putut fi infectați între anii 1970 și 1990. Cazul a fost descris drept "cel mai grav dezastru terapeutic din istoria Serviciului Național de Sănătate".
Deși experții spun că riscurile cunoscute sunt în prezent reduse, există un consens că sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege ce s-ar putea întâmpla, fără a afecta încrederea publicului în siguranța transfuziilor de sânge.
"Această analiză identifică un gol important în cunoștințele noastre", spune Susan Kohlhaas, director executiv pentru cercetare și parteneriate la Alzheimer’s Research UK, care nu a fost implicată în lucrare.
