Observator
» Ştiri externe
» Iran anunţă că a deschis Strâmtoarea Ormuz pe durata armistiţiului. Culisele planului de pace de 3 pagini
Live Text Iran anunţă că a deschis Strâmtoarea Ormuz pe durata armistiţiului. Culisele planului de pace de 3 pagini
Război în Iran, ziua 49. Iranul a anunțat azi că Strâmtoarea Ormuz este "complet deschisă" pentru navele comerciale pe durata rămasă a armistițiului, decizie luată în urma încetării focului acceptate de Israel în Liban. "MULȚUMESC!", a postat Donald Trump pe Truth Social la scurt timp. Preţul petrolului a scăzut brusc cu 10%, sub 90 de dolari barilul. Un armistițiu de 10 zile, anunțat, în mare parte, forțat de Trump și acceptat de Liban și Israel, a intrat în vigoare la miezul nopții. Este un pas important, deoarece ar elimina o cerință a Iranului pentru un acord de pace cu SUA și Israel. Cu toate acestea, Israelul a avertizat azi că eforturile sale de a dezarma complet Hezbollah în sudul Libanului nu sunt încă finalizate, sugerând că ar putea ataca din nou. În altă ordine de idei, deși Trump a vorbit din nou despre faptul că finalul războiului este aproape, a doua rundă de negocieri între SUA și Iran nu a fost încă programată. În plus, declarațiile sale că Iranul ar fi acceptat să predea uraniul îmbogățit al țării au fost negate azi de presa de stat.
Ministrul de Externe al Iranului a declarat că Strâmtoarea Ormuz este "complet deschisă" traficului pentru "perioada rămasă din armistițiu". Seyed Abbas Araghchi a spus că măsura include tranzitul "tuturor navelor comerciale" prin strâmtoare pe ruta coordonată anunțată de Organizația Porturilor și Maritimă a Republicii Islamice Iran.
Armistițiul de două săptămâni dintre Iran și SUA urmează să expire pe 22 aprilie. Armistițiul dintre Israel și Liban a intrat în vigoare noaptea trecută și ar urma să dureze 10 zile, până pe 27 aprilie.
"În conformitate cu armistițiul din Liban, trecerea pentru toate navele comerciale prin Strâmtoarea Ormuz este declarată complet deschisă pentru perioada rămasă a armistițiului, pe ruta coordonată deja anunțată de Organizația Porturilor și Maritimă a Republicii Islamice Iran", a spus Seyed Abbas Araghchi.
In line with the ceasefire in Lebanon, the passage for all commercial vessels through Strait of Hormuz is declared completely open for the remaining period of ceasefire, on the coordinated route as already announced by Ports and Maritime Organisation of the Islamic Rep. of Iran.
Libanul nu mai este "scena războaielor nimănui", spune preşedintele Joseph Aoun
Preşedintele libanez Joseph Aoun a afirmat vineri că ţara sa nu mai este "scena războaielor nimănui", după implementarea armistiţiului în războiul dintre Israel şi Hezbollah, relatează AFP. "Suntem încrezători că vom salva Libanul (...), am recuperat Libanul şi puterea decizională a Libanului pentru prima dată în aproape o jumătate de secol", a declarat Aoun în primul său discurs adresat naţiunii de la armistiţiul de joi. "Astăzi negociem pentru noi înşine (...), nu mai suntem un pion în jocul nimănui, nici scena războaielor nimănui şi nu vom mai fi niciodată", a adăugat el.
Culisele planului de pace de trei pagini negociat de SUA și Iran
SUA și Iran negociază un plan de trei pagini în vederea încheierii conflictului, iar una dintre soluțiile aflate în discuție prevede ca SUA să deblocheze 20 de miliarde de dolari din fondurile iraniene înghețate. La schimb, Iranul ar trebui să renunțe la stocurile sale de uraniu îmbogățit. SUA și Iranul negociază un plan de trei pagini pentru a pune capăt conflictului. Patru surse care cunosc subiectul au declarat pentru publicația Axios că unul dintre elementele aflate în discuție este acela ca SUA să deblocheze 20 de miliarde de dolari din fondurile iraniene înghețate, în schimbul renunțării Iranului la stocurile sale de uraniu îmbogățit.
O prioritate majoră pentru administrația Trump este să se asigure că Iranul nu poate accesa stocul de aproape 2.000 kg de uraniu îmbogățit îngropat în instalațiile sale nucleare subterane, mai ales cele 450 kg îmbogățite la o puritate de 60%. Potrivit a două surse citate de Axios, Washingtonul era dispus, într-o etapă anterioară a negocierilor, să aloce 6 miliarde de dolari pentru ca Iranul să poată achiziționa alimente, medicamente și alte produse umanitare. Totuși, iranienii au cerut 27 de miliarde de dolari.
Sursele au mai spus pentru Axios că ultima sumă discutată de SUA și Iran este de 20 de miliarde de dolari. Un oficial american a declarat că aceasta era o propunere a SUA, în timp ce un alt oficial a descris conceptul „bani în schimbul uraniului” drept „una dintre numeroasele discuții”.
Bursele europene au urcat puternic vineri, în urma anunţului Iranului de redeschidere a Strâmtorii Ormuz
Bursele europene au înregistrat creşteri puternice vineri, mai ales cele din secgtorul turismului şi călătoriilor, după ce Iranul a anunţat că Strâmtoarea Ormuz rămâne complet deschisă traficului comercial, transmite CNBC.
Indicele pan-european STOXX Europe 600 a închis în creştere cu 1,6%, majoritatea burselor şi sectoarelor terminând sesiunea pe plus. Indicele german DAX a urcat cu 2,27%, până la 24.702,24 puncte, IBEX 35 din Spania a câştigat 2,18%, ajungând la 18.484,50 puncte, iar CAC 40 din Franţa a crescut cu 1,97%, la 8.425,13 puncte.
Christine Lagarde avertizează asupra efectelor războiului din Iran asupra inflaţiei
Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat participanţii la conferinţa de vineri a Fondului Monetar Internaţional în privinţa riscurilor la adresa inflaţiei în urma conflictului din Iran, transmit DPA. Declaraţiile vin cu puţin timp înainte de şedinţa de politică monetară a BCE din 30 aprilie. Lagarde a dat asigurări că BCE este pregătită să acţioneze dacă va fi necesar.
Conflictul va avea un impact semnificativ pe termen scurt asupra inflaţiei, prin preţurile mai ridicate ale energiei, dar consecinţele pe termen mediu vor depinde de intensitatea şi durata conflictului. "Războiul din Orientul Mijlociu a făcut mult mai nesigure perspectivele şi a creat riscuri ridicate la adresa inflaţiei şi riscuri negative în privinţa evoluţiei economiei", a declarat Lagarde.
Macron şi Starmer cer, după Conferinţa de la Paris, să nu se impună taxe de trecere a Strâmtorii Ormuz
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul britanic Keir Starmer au cerut vineri, în urma unei reuniuni a aproximativ 40 de ţări, pe care au prezidat-o, la Palatul Elysee, să nu se impună taxe de trecere a Strâmtorii Ormuz, relatează AFP.
Preşedintele francez, premierii britanic, italian Giorgia Meloni şi cancelarul german Friedrich Merz au susţinut o conferinţă de presă în urma acestei reuniuni, care a vrut să semnaleze Statelor Unite că unii dintre aliaţii lor apropiaţi sunt pregătiţi să joace un rol în restabilirea libertăţii navigaţiei în Strâmtoarea Ormuz imediat ce condiţiile vor permite acest lucru.
”Noi cerem cu toţii o redeschidere imediată, necondiţionată şi totală a Strâmtorii Ormuz de către părţile (beligerante). Crem restabilirea condiţiilor trecerii libere care prevalau înaintea războiului şi respectarea deplină a dreptului mării”, a declarat Emmanuel Macron.
Axios: SUA iau în calcul un acord de 20 de miliarde de dolari cu Iranul, "bani contra uraniu"
Statele Unite și Iranul negociază un plan de trei pagini pentru a pune capăt războiului, iar unul dintre elementele discutate este ca SUA să deblocheze 20 de miliarde de dolari din fondurile iraniene înghețate, în schimbul renunțării Iranului la stocul său de uraniu îmbogățit, dezvăluie Axios, citând potrivit doi oficiali americani și altor două surse aflate la curent cu negocierile.
Nu este clar dacă mesajul anterior postat de Donald Trump pe Truth Social, în care spune că SUA vor lua în cele din urmă uraniul îmbogățit al Iranului "fără niciun fel de plată", se referă la acest lucru.
☢️🇺🇸🇮🇷Scoop: U.S. considers $20 billion cash-for-uranium deal with Iran, according to two U.S. officials and two additional sources briefed on the talks. @MarcACaputo and I wrote for @axioshttps://t.co/ikPej0qZ4X
Trump a interzis Israelului să mai bombardeze Libanul
Într-un al treilea mesaj publicat în decurs de o oră pe Truth Social, Donald Trump a transmis că SUA au interzis Israelului să mai bombardeze Libanul și a reiterat promisiunea că SUA vor lua uraniul îmbogățit din Iran.
"SUA vor lua tot "praful nuclear" creat de bombardierele noastre B2. Nu se vor face plăți sub nicio formă. Acest acord nu are nicio legătură cu Libanul, însă SUA vor lucra separat cu Libanul și vor gestiona situația cu Hezbollah într-un mod adecvat. Israelul nu va mai bombarda Libanul. Le este INTERZIS să facă acest lucru de către SUA. Este destul!!! Mulțumesc! Președintele DJT"
Trump: Blocada SUA asupra porturilor iraniene continuă
Donald Trump a anunțat, într-un mesaj separat pe Truth Social, că blocada asupra porturilor iraniene continuă deşi Iranul a declarat "deschisă total" Strâmtoarea Ormuz până la sfârșitul armistițiului.
"STRÂMTOAREA ORMUZ ESTE COMPLET DESCHISĂ ȘI PREGĂTITĂ PENTRU ACTIVITATE ȘI TRAFIC COMPLET, DAR BLOCADA NAVALĂ VA RĂMÂNE ÎN CONTINUARE PE DEPLIN ÎN VIGOARE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE DOAR IRANUL, PÂNĂ CÂND TRANZACȚIA NOASTRĂ CU IRANUL VA FI FINALIZATĂ 100%. ACEST PROCES AR TREBUI SĂ MEARGĂ FOARTE REPEDE, ÎNTRUCÂT MAJORITATEA PUNCTELOR SUNT DEJA NEGOCIATE. VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE! PREȘEDINTELE DONALD J. TRUMP"
Prețul petrolului Brent a scăzut cu circa 10%, la aproximativ 89 de dolari pe baril, cea mai mică cotație din ultimele 5 săptămâni, după anunțul că Strâmtoarea Ormuz a fost deschisă temporar.
Pe 27 februarie, la începutul războiului din Iran, cotația petrolului Brent era de aproximativ 72 de dolari. În acest timp, a urcat și până la maxime de 115 dolari.
"IRANUL A ANUNȚAT CĂ STRÂMTOAREA IRANULUI ESTE COMPLET DESCHISĂ ȘI PREGĂTITĂ PENTRU TRAFIC TOTAL. MULȚUMESC!", a postat președintele SUA, Donald Trump pe Truth Social.
Israel: Operaţiunea militară din Liban nu este terminată
Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a afirmat vineri că operaţiunea militară în Liban nu este "terminată", la câteva ore după intrarea în vigoare a unui armistiţiu de zece zile, avertizând că civilii libanezi care se întorc în sud ar putea fi din nou evacuaţi.
"Manevrele pe teren în Liban şi loviturile împotriva Hezbollah au permis atingerea a numeroase obiective" dar operaţiunea nu este "terminată", a afirmat ministrul într-o declaraţie filmată.
"Zona de securitate a fost curăţată de militanţi şi de arme, este golită de locuitori şi va continua să fie debarasată de infrastructură teroristă, inclusiv prin distrugerea de case în satele din prima linie care au devenit de facto avanposturi teroriste", a adăugat el.
Potrivit termenilor armistiţiului, Israelul îşi rezervă dreptul de a continua să vizeze Hezbollah pentru a împiedica atacuri "planificate, iminente sau în curs" şi va păstra o zonă de securitate de 10 km de-a lungul părţii libaneze a frontierei.
Israel Katz a declarat că această zonă, supranumită de Israel "linie antitanc" pentru că ea corespunde razei unei rachete antitanc - a fost "curăţată de terorişti şi de arme".
Misiunea de securizare a restului zonei de securitate, până la râul Litani, se va face "fie prin diplomaţie, fie printr-o reluare a acţiunii militare", a afirmat ministrul.
"Dacă luptele sunt reluate, locuitorii care se întorc în zona de securitate vor trebui evacuaţi pentru a permite încheierea misiunii", a adăugat Katz
3 petroliere iraniene au ieșit prin Strâmtoarea Ormuz pentru prima dată de la începutul blocadei
Trei petroliere iraniene au ieșit miercuri din Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz, transportând cinci milioane de barili de țiței. Sunt primele petroliere iraniene care tranzitează de la blocada impusă de Statele Unite porturilor iraniene, a transmis, vineri, 17 aprilie, compania de date maritime Kpler pentru AFP.
Potrivit datelor Kpler, petrolierele "Deep Sea", "Sonia I" și "Diona", toate trei sancționate de SUA, au traversat Ormuz miercuri, venind dinspre insula Kharg (Iran), unde se află cel mai mare terminal petrolier al țării, prin care tranzitează aproximativ 90% din exporturile de țiței ale Iranului. Petrolierele au încărcat marfa pe 2, 8 și 9 aprilie. Deep Sea și Diona transportă câte două milioane de barili fiecare, iar Sonia I transportă un milion de barili, potrivit Kpler.
Washingtonul a impus de luni, 13 aprilie, o blocadă a porturilor iraniene, menită să împiedice Teheranul să își exporte petrolul. Aceste exporturi nu fuseseră afectate de la începutul războiului, pe 28 februarie. De pe 10 aprilie, niciun petrolier iranian nu mai ieșise din Golf prin Strâmtoarea Ormuz. Ultima fiind nava Starla în urmă cu o săptămână.
Kpler a confirmat pentru AFP, inclusiv prin imagini din satelit, că cele trei petroliere au traversat strâmtoarea în sensul de ieșire, pe 15 aprilie.
Site-urile de monitorizare maritimă nu oferă date recente despre semnalele AIS ale acestor nave, deoarece transponderele lor sunt oprite. Ultima dată au emis semnal în urmă cu aproximativ o lună, în Strâmtoarea Malacca, potrivit Marine Traffic. Totuși, Kpler, care folosește și alte metode de urmărire, a confirmat traseul acestora.
Destinația lor nu este cunoscută, însă aceste nave transportă de obicei petrolul către zona Singapore, unde îl transferă în larg pe model "ship to ship", către alte petroliere care merg spre China, potrivit Global Fishing Watch și Kpler. Cele trei nave efectuaseră astfel de transferuri și în martie, în apropiere de Singapore. Transporturi anterioare arată că petrolul ajunge în porturi din China, precum Yantai și Dongjiakou (provincia Shandong).
De la 1 martie, încărcăturile a cel puțin 37 de petroliere legate de Iran au fost transferate în larg în această zonă, totalizând cel puțin 62,3 milioane de barili de țiței, potrivit datelor Kpler analizate de AFP. Destinațiile finale cunoscute sunt, în mod constant, porturi din provinciile chineze Shandong, Liaoning și Jiangsu.
Mai jos vedeţi imagini din satelit furnizate de Planet Labs PBC (stânga) și Agenția Spațială Europeană (dreapta), cu nave iraniene efectuând un transfer de încărcătură în larg, în apropiere de Singapore, pe 24 martie 2026 și 3 aprilie 2026.
Iranul neagă vreun acord cu Statele Unite privind uraniul
Joi, în fața Casei Albe, Donald Trump le-a declarat jurnaliștilor că Iranul a acceptat să "ne returneze praful nuclear", însă vineri, presa de stat iraniană a negat această afirmație, subliniind că divergențele persistă.
"Nu a avut loc nicio negociere privind transferul uraniului îmbogățit al Iranului către Statele Unite și, desigur, nu există niciun acord în acest sens", a transmis agenţia iraniană Mizan, citând surse.
Scopul întâlnirii este de a transmite Statelor Unite că aliații sunt pregătiți să joace un rol în restabilirea libertății de navigație, atunci când condițiile o vor permite.
Președintele Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz și premierul italian Giorgia Meloni participă fizic la întâlnire la Paris, în timp ce oficiali din Europa, Asia și Orientul Mijlociu s-au alăturat prin videoconferință.
Trump a cerut țărilor UE să ajute la aplicarea blocadei și a criticat aliații NATO pentru că nu au făcut acest lucru.
Marea Britanie, Franța și alte state susţin că participarea la blocadă ar echivala cu intrarea în război, dar au precizat că ar fi dispuse să ajute după încheierea unui armistițiu durabil sau după încheierea conflictului. Actualul armistiţiu SUA-Iran va expira săptămâna viitoare.
Ministrul francez al Apărării, Catherine Vautrin, a declarat vineri că țări europene precum Belgia, Olanda și Franța au capacități de deminare care ar putea contribui la securizarea tranzitului prin strâmtoare.
Un prim petrolier sud-coreean ocoleşte blocada Strâmtorii Ormuz pe la Marea Roşie
Un petrolier sud-coreean a trecut prin Marea Roşie - o premieră de la blocarea Strâmtorii Ormuz, în Războiul din Iran, a anunţat vineri Seulul, relatează AFP.
Coreea de Sud, care depinde larg de importuri de hidrocarburi, încercă să-şi garanteze livrările după ce atacurile aeriene ale Statelor Unite şi Israelului în Iran, la sfârşitul lui februarie, au antrenat închiderea de către Teheran a accesului în Strâmtoarea Ormuz - supusă începând de luni şi unei blocade ameicane a navelor care vin din sau se îndreaptă către porturi iraniene.
Seulul a anunţat în aprilie că a trimis cinci nave sub pavilion sud-coreean către portul saudit Yanbu, la Marea Roşie, pentru a stabili rute alternative.
Rafinăriile din India au plătit petrolul iranian în yuani chinezești
Rafinăriile indiene plătesc pentru transporturi rare de petrol iranian, achiziționate în baza unei derogări temporare de la sancțiunile SUA, în yuani chinezești, prin intermediul băncii ICICI din Mumbai, relatează Reuters, citând patru surse.
Derogarea expiră pe 19 aprilie şi nu va fi prelungită, a anunţat guvernul SUA. Sancțiunile fac plățile dificile iar mulți cumpărători evită Iranul.
La începutul acestei luni, compania de stat Indian Oil Corp, cea mai mare companie petrolieră din India, a cumpărat 2 milioane de barili de petrol iranian aflați la bordul petrolierului Jaya. A fost prima achiziție de țiței iranian a Indiei în ultimii șapte ani.
Şi rafinăria privată Reliance Industries a primit patru nave cu ţiţei iranian. Ambele rafinării efectuează plățile prin ICICI, care transferă fondurile în yuani chinezești prin sucursala sa din Shanghai către conturile iranienilor.
Trump: Războiul din Iran decurge foarte bine. Putem face orice vrem. Ar trebui să se încheie în curând
Trump a declarat joi la un eveniment în Las Vegas că un acord pentru încheierea războiului cu Iranul ar putea fi încheiat în curând.
"Vă pot spune că războiul din Iran decurge foarte bine. Putem face orice vrem. Și ar trebui să se încheie destul de curând. A fost perfect", a spus el.
Oficial: Trump nu a vrut niciodată o schimbare de regim în Iran
Trimisul special al SUA pentru Siria, Thomas Barrack, a afirmat vineri că preşedintele american Donald Trump nu făcut niciodată declaraţii cu privire la vreo schimbare de regim în Iran şi că ţara sa îşi doreşte doar pacea.
Donald "Trump nu a căutat o schimbare de regim în Iran. O schimbare de regim fie se întâmplă în mod organic, fie nu se întâmplă deloc. Poporul iranian este cel care decide ce se întâmplă", a declarat Barrack, de asemenea ambasadorul SUA în Turcia, pentru NTV din Antalya, unde participă la un forum internaţional de politică şi diplomaţie.
Barrack a afirmat că obiectivul lui Trump în Iran a fost întotdeauna să pună capăt programului nuclear iranian şi să rezolve situaţia din strâmtoarea Ormuz, blocată de Iran ca răspuns la atacurile lansate de Statele Unite şi Israel pe 28 februarie.
Preşedintele "nu a făcut niciodată declaraţii despre schimbarea regimului în Iran", a insistat oficialul american.
Mii de libanezi se întorc acasă, după anunţarea armistiţiului
Mii de libanezi au început să revină în localităţile din sudul Libanului şi în suburbiile sudice ale capitalei Beirut vineri, după ce armistiţiul de zece zile cu Israelul a intrat în vigoare la miezul nopţii, relatează dpa.
Martori au relatat despre lungi ambuteiaje pe drumurile care duc spre sudul ţării, cu vehicule încărcate cu saltele şi bunuri personale.
Unii pasageri fluturau steaguri ale Hezbollah, iar alţii arătau semnul victoriei. De-a lungul drumurilor, tineri le ofereau dulciuri persoanelor care se întorceau.
Sărbătoriri au avut loc în cursul nopţii şi în oraşul-port Sidon, din sud, unde locuitorii au ieşit pe străzi după anunţarea armistiţiului.
Negocierea unui acord de pace între SUA și Iran ar putea dura 6 luni
Unii lideri arabi din Golf, dar şi europeni cred că negocierea unui acord de pace între SUA și Iran ar putea dura aproximativ șase luni pentru a fi încheiat și spun că părțile aflate în conflict ar trebui să extindă armistițiul pentru a acoperi acest interval, relatează Bloomerg, citând surse.
Ei doresc redeschiderea imediată a Strâmtorii Ormuz pentru a relua fluxurile de energie și avertizează în privat că ar putea apărea o criză alimentară globală dacă acest lucru nu se întâmplă până luna viitoare.
Hezbollah stă cu "degetul pe trăgaci" în cazul în care armistiţiul ar fi încălcat
Hezbollah ameninţă vineri că luptătorii săi ţin degetul pe trăgaci, în cazul încălcării armistiţiului pe o perioadă de zece zile, intrat în vigoare în noaptea de joi spre vineri, în Războiul din Liban de către Israel.
Mişcarea anunţă într-un comunicat că a desfăşurat, în ultimele 45 de zile, ”2.184 de operaţiuni militare” împotriva Israelului şi armatei israeliene care ocupă sudul Libanului.
SUA nu mai prelungesc derogările temporare pentru petrolul rusesc și cel iranian
Statele Unite nu vor prelungi derogările temporare care permiteau achiziționarea unor cantități de petrol iranian și rusesc fără riscul unor sancțiuni americane. Informația publicată de Reuters marți a fost confirmată miercuri de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent.
Derogarea pentru petrolul iranian expiră în această săptămână, iar cea pentru petrolul rusesc a expirat deja în weekendul trecut. "Nu vom prelungi licența generală pentru petrolul rusesc și nu vom prelungi licența generală pentru petrolul iranian. Este vorba despre petrol care se afla deja în tranzit înainte de 11 martie. Așadar, tot acel petrol a fost deja utilizat", a declarat Bessent într-un briefing la Casa Albă.
Deciziile semnalează încheierea eforturilor administrației Trump de a folosi aceste derogări pentru a crește oferta de petrol și a reduce prețurile la nivel global. Derogarea pentru Iran, emisă de Departamentul Trezoreriei pe 20 martie, a permis ca aproximativ 140 de milioane de barili de petrol să ajungă pe piețele globale și a contribuit la reducerea presiunii asupra aprovizionării cu energie în timpul războiului, a declarat Bessent luna trecută. Aceasta urmează să expire pe 19 aprilie.
Prețul petrolului Brent a scăzut azi spre 98-97 de dolari pe baril, vineri, după ce joi crescuse din nou spre pragul de 100 de dolari. În schimb, petrolul american WTI se tranzacţionează şi el în scădere la 92 de dolari barilul. Iar contractele futures la TFF pentru gazele naturale europene au scăzut sub 42 de euro /MWh.
Reducerea a fost pusă pe seama speranțelor că războiul s-ar putea termina. Mai exact, Trump s-a arătat iar optimist în privința unui posibil acord pentru încheierea conflictului cu Iranul. El a declarat că Teheranul ar fi acceptat condiții care includ renunțarea la ambițiile de a obține arme nucleare, furnizarea de "petrol gratuit" și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, însă autoritățile iraniene nu au confirmat nimic din aceste afirmații.
În plus, Trump a anunțat un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban, înainte de a fi votat de miniștrii israelieni, dar confirmat ulterior de premierul israelian Benjamin Netanyahu.
Între timp, Strâmtoarea Ormuz rămâne practic închisă, menținând piețele în tensiune. Directorul executiv al AIE, Fatih Birol, a avertizat că producția de energie afectată de conflict va reveni la normal în aproximativ 2 ani, dar, între timp, pot apărea probleme și scumpiri.
Trump: Războiul din Iran, un "mic ocol" pe care SUA au fost nevoite să-l facă
Preşedintele american Donald Trump a descris joi războiul împotriva Iranului drept un "mic ocol" pe care Statele Unite au fost nevoite să-l facă având în vedere riscurile.
La un eveniment în Las Vegas, preşedintele american şi-a apărat performanţa economică de la începutul celui de-al doilea său mandat la Casa Albă, în urmă cu mai bine de un an.
"Doborâm recorduri, în pofida micului nostru ocol prin acea ţară minunată, Iranul, dar a trebuit să o facem, pentru că altfel s-ar fi putut întâmpla lucruri rele, lucruri cu adevărat rele", a spus Trump, referindu-se la riscul ca Iranul să dezvolte o armă nucleară.
Ce mâncare primesc marinarii americani de pe navele de război trimise lângă Iran
Imagini cu mâncarea primită de marinarii americani de pe portavionul USS Abraham Lincoln şi nava de asalt USS Tripoli, au devenit virale pe X în ultimele ore, cu milioane de vizualizări.
Pozele, trimise anonim de militari, sunt publicate de USA Today, care relatează că marinarii de pe navele de război ale SUA vorbesc de hrană de slabă calitate și porții mici.
Din cauza operațiunilor extinse în apropierea Iranului și a faptului că reaprovizionarea este limitată pe mare, marinarii se plâng de raționalizarea alimentelor și de scăderea moralului. Și familiile acestora au spus în presă că marinarii sunt adesea flămânzi și că nu le pot trimite colete cu alimente sau provizii suplimentare. Serviciul Poștal a suspendat pe termen nelimitat livrările din cauza războiului cu Iranul.
O fotografie cu o cină de la mijlocul lunii aprilie de pe portavionul USS Abraham Lincoln, trimisă de un militar familiei sale, arăta o mână de morcovi fierți, o chiftea uscată de carne și o bucată cenușie de carne procesată. O altă fotografie trimisă familiei de o femeie pușcaș marin de pe USS Tripoli arată tava unei mese de prânz: două treimi goală și conține doar o porție mică de carne mărunțită și o singură tortilla.
"Avem cea mai puternică armată din lume. Nu ar trebui să rămâi fără mâncare și nici să nu poți primi corespondență pe navă", a spus Dan F., fost militar, al cărui fiică este pe USS Tripoli.
Alte familii au cheltuit mii de dolari pe colete care nu au ajuns niciodată. Militarii spun că împart mâncarea între ei și mănâncă când pot.
Proviziile "vor ajunge foarte puţine", iar "moralul va fi la un minim istoric", a scris un marinar într-un mesaj, potrivit sursei citate.
Pictures published by USA Today show meals served recently to Sailors onboard the Nimitz-class aircraft carrier, USS Abraham Lincoln (CVN-72), as well as Marines serving on the USS Tripoli (LHA-7), an America-class amphibious assault ship, both of which are currently deployed to… pic.twitter.com/gZY2vvn9wq
FMI recomandă guvernelor europene să nu reducă accizele pe combustibili
Fondul Monetar Internațional a avertizat guvernele europene să nu recurgă la măsuri temporare, cum ar fi reducerea taxelor pe combustibili pentru a amortiza prețurile ridicate la energie din cauza războiului din Orientul Mijlociu, argumentând că astfel de măsuri sunt ineficiente și prost direcționate. (Detalii aici)
AIE avertizează: Criza energetică din Orientul Mijlociu ar putea dura doi ani și ar duce la scumpiri majore
Va dura aproximativ doi ani pentru a fi recuperată producția de energie pierdută în Orientul Mijlociu din cauza conflictului de acolo, a declarat vineri Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), într-un interviu acordat cotidianul Neue Zuercher Zeitung.
"Acest lucru va varia de la o țară la alta. În Irak, de exemplu, va dura mult mai mult decât în Arabia Saudită. Cu toate acestea, estimăm că, în total, va dura aproximativ doi ani pentru a ajunge din nou la nivelurile de producție de dinainte de război", a declarat Birol pentru cotidianul elvețian.
Birol a adăugat că piața subestimează consecințele unei închideri prelungite a Strâmtorii Ormuz. Potrivit lui Birol, transporturile de petrol și gaze, care erau deja în drum spre destinațiile lor înainte de începerea războiului din Iran, au sosit acum la destinație, atenuând impactul penuriilor.
"Dar nu au fost încărcate noi petroliere în luna martie. Nu au existat noi livrări de petrol, gaze sau combustibili către piețele asiatice. Această gaură devine acum evidentă. Dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, trebuie să ne pregătim pentru prețuri semnificativ mai mari la energie", a spus șeful AIE.
Întrebat dacă AIE ar putea decide o nouă eliberare de petrol din a rezervele strategice, după o mișcare similară din martie, Birol a spus că agenția este gata să acționeze imediat și decisiv. "Nu am ajuns încă acolo, dar cu siguranță analizăm o astfel de măsură", a spus Birol.
Camera Reprezentanților a decis să NU oprească acțiunile militare ale lui Donald Trump împotriva Iranului
Camera Reprezentanţilor a SUA a susţinut joi campania militară lansată de preşedintele republican Donald Trump împotriva Iranului, în urma unui vot care a respins o rezoluţie prin care democraţii cereau încetarea ostilităţilor în lipsa unei autorizări explicite a acţiunii militare de către Congres, relatează Reuters.
Rezoluţia a fost respinsă cu 214 voturi "împotrivă" şi 213 "pentru" în Camera Reprezentanţilor, unde republicanii au majoritate, la o zi după ce a fost de asemenea respinsă de Senat, prin urmare demersul este încheiat şi Trump poate continua războiul fără a avea nevoie de aprobarea Congresului.
Totuşi, mai mulţi republicani din Congres şi-au exprimat luna trecută îngrijorarea faţă de lipsa de transparenţă şi faţă de modul în care Casa Albă gestionează războiul din Iran, după ce întrebările lor referitoare la obiectivele şi costurile operaţiunii militare, inclusiv dacă aceasta va implica şi o angajare în luptă a trupelor terestre, au rămas fără răspuns
Președintele Trump a anunțat joi seară, după ora 18:00 că Israelul și Libanul au convenit asupra unui armistițiu de 10 zile, care a și intrat în vigoare. Dar anunțul a fost postat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, înainte ca Israelul să ia oficial decizia, dezvăluie Axios.
SUA face presiuni pentru un armistițiu între Israel și Liban de câteva zile, în paralel cu efortul pentru un posibil acord de pace cu Iranul.
Premierul israelian Netanyahu convocase ieri de urgență cabinetul de securitate pentru a discuta și vota armistițiul. Miniștrii, care trebuie să aprobe astfel de decizii, nu apucaseră încă să înceapă o discuție serioasă. În timpul videoconferinței, ei au aflat că Trump anunțase deja armistițiul. Cabinetul de securitate israelian s-a reunit și miercuri seara pentru a discuta situația din Liban, însă nu s-a ajuns la nicio decizie privind încetarea focului.
"Trump a forțat acest armistițiu", a declarat un oficial israelian de rang înalt. Liderii Israelului și Libanului au salutat armistițiul, premierul israelian Netanyahu descriindu-l drept "o oportunitate de a ajunge la un acord de pace istoric".
Conform termenilor înțelegerii, încetarea focului este prevăzută pentru o perioadă de 10 zile, cu posibilitatea de a fi "prelungită de comun acord" dacă negocierile înregistrează progrese.
Potrivit SUA:
Israelul își păstrează "dreptul de a lua toate măsurile necesare pentru autoapărare, în orice moment, împotriva atacurilor planificate, iminente sau în desfășurare"
Libanul trebuie să ia "măsuri semnificative" pentru a preveni Hezbollah și alte "grupări armate nestatale rebele" să lanseze atacuri asupra țintelor israeliene
Părțile implicate recunosc că forțele de securitate libaneze au responsabilitatea exclusivă pentru securitatea Libanului
Israelul și Libanul au solicitat ca SUA să continue să medieze discuții directe, cu obiectivul de a "rezolva toate problemele rămase"
Declarația mai precizează că armistițiul reprezintă un "gest de bunăvoință" din partea Israelului, menit să permită "negocieri de bună-credință pentru un acord permanent de securitate și pace" între cele două părți.
Hezbollah a transmis, la rândul său, că este dispus să participe la armistițiu, dar a subliniat că acesta trebuie să includă "oprirea completă a atacurilor" pe întreg teritoriul Libanului și "fără libertate de mișcare pentru forțele israeliene".
Trump pretinde că Iranul ar fi fost de acord să nu dețină arme nucleare
Donald Trump pretinde că Iranul ar fi fost de acord să nu dețină arme nucleare pentru cel puţin 20 de ani., "însă această perioadă nu este una fixă și s-ar putea extinde".
"Este foarte important ca Iranul să nu dețină o armă nucleară, iar ei au fost de acord cu acest lucru, într-un mod foarte ferm. Au fost de acord și să ne dea materialul nuclear aflat în subteran, care se află sub pământ în urma atacului pe care l-am efectuat cu bombardierele B2", a spus Donald Trump.
Iranul nu a confirmat niciuna din aceste afirmații.
Prețul petrolului a scăzut vineri dimineață, în contextul perspectivelor pozitive de încheierea a conflictului din Orientul Mijlociu, început la finalul lunii februarie, după ce Israel și Liban au încheiat un armistițiu de zece zile.
Cotațiile petrolului au scăzut în tranzacțiile de vineri. Petrol Brent a ajuns la 98.05 dolari pe baril, diminuându-se cu 1.34 de dolari sau 1.35%. Țițeiul american West Texas Intermediate a suferit o contracție de 1.65 dolari (1.74%), ajungând la 93.40 dolari pe baril, după creșteri în sesiunea anterioară, informează Reuters.
Declinul vine după ce un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban a intrat în vigoare, iar președintele Donald Trump a declarat că SUA și Iranul ar putea începe discuții în weekend.
Armata libaneză a acuzat vineri Israelul de comiterea unor "acte de agresiune" şi bombardamente, încălcând armistiţiul intrat în vigoare la miezul nopţii în ţară, în timp ce Hezbollah a anunţat, la rândul său, că a atacat soldaţi israelieni ca represalii, notează AFP.
Pe contul său de X, armata a menţionat "un anumit număr de încălcări ale acordului, fiind înregistrate mai multe acte de agresiune israeliene, fără a mai socoti bombardamentele sporadice care au lovit mai multe sate".
La rândul său, mişcarea pro-iraniană Hezbollah a anunţat că, drept represalii, a "bombardat o adunare de soldaţi israelieni în apropierea oraşului Khiam" din sudul Libanului.
Preşedintele SUA Donald Trump a minimalizat durata războiului în curs cu Iranul, la un eveniment de campanie desfăşurat joi, comparând conflictul cu alte războaie ale SUA care au durat mai mult, relatează CNN.
El a sugerat că ar putea exista evoluţii iminente în Iran, spunând celor prezenţi să urmărească ce se va întâmpla "în următoarea săptămână sau cam aşa", în timp ce vorbea la un eveniment tip masă rotundă, cu tema "Fără taxe pe bacşişuri", desfăşurat joi, la Las Vegas.
"Au trecut două luni, adică două luni. Aţi fost în alte războaie timp de 18 ani, patru ani", a spus Trump. "Şi ştiţi ceva? Vom avea victorie foarte curând", a adăugat el
Trump a lăudat, de asemenea, evoluţia economiei sub conducerea sa, chiar dacă preţurile benzinei în Las Vegas, unde a vorbit joi seară, sunt în jur de 5 dolari pe galon.
"Am avut cea mai bună economie din istoria ţării noastre în primul meu mandat. Iar acum o depăşim - o depăşim cu mult", a spus Trump. "În ciuda micii noastre diversiuni cu minunata ţară Iran, un loc minunat, şi a trebuit să facem asta pentru că altfel s-ar fi putut întâmpla lucruri rele", a continuat preşedintele american.
Trump spune că s-ar putea duce chiar el la Islamabad
Donald Trump a declarat că dacă se va ajunge la un acord cu Iranul şi acesta va fi semnat la Islamabad, s-ar putea să participe la eveniment.
Trump a declarat că le-a cerut vicepreşedintelui SUA, JD Vance, secretarului de stat Marco Rubio şi preşedintelui Comitetului şefilor de stat major, Dan Caine, să colaboreze cu Israelul şi Libanul pentru a obţine o pace durabilă.
Iranul a salutat încetarea focului în Liban, afirmând că aceasta face parte dintr-un acord încheiat cu Statele Unite şi mediat de Pakistan, au relatat mass-media iraniene, citând o declaraţie a unui purtător de cuvânt al Ministerului de Externe.
Trump: Iran şi SUA s-ar putea întâlni din nou în weekend
Preşedintele Donald Trump a declarat că următoarea întâlnire dintre Statele Unite şi Iran ar putea avea loc în weekend, alimentând optimismul că războiul cu Iranul s-ar putea apropia de sfârşit.
"Cred că avem o şansă", a spus Trump, referindu-se la un potenţial acord cu Iranul. "Şi dacă se va întâmpla asta, petrolul va scădea mult, preţurile vor scădea mult, inflaţia va scădea mult şi... mult mai important decât toate acestea, nu va mai exista un holocaust nuclear".
Preşedintele a spus că nu este sigur dacă armistiţiul de două săptămâni convenit cu Iranul săptămâna trecută va trebui prelungit dincolo de săptămâna viitoare şi a adăugat că Teheranul doreşte să încheie un acord. "Avem o relaţie foarte bună cu Iranul în acest moment, oricât de greu ar fi de crezut. Şi cred că este o combinaţie între aproximativ patru săptămâni de bombardamente şi un blocaj foarte puternic", a adăugat Trump.
La discuţiile de la sfârşitul săptămânii trecute, SUA au propus o suspendare pe o durată de 20 de ani a tuturor activităţilor nucleare ale Iranului - o aparentă concesie faţă de cererile de lungă durată privind o interdicţie permanentă. Teheranul a sugerat o suspendare de trei până la cinci ani, potrivit unor persoane familiarizate cu propunerile.
Washingtonul a insistat ca orice uraniu puternic îmbogăţit (HEU) să fie îndepărtat din Iran. Teheranul a cerut ridicarea sancţiunilor internaţionale împotriva sa.
Două surse iraniene au declarat că există semne ale unui compromis în privinţa stocului de HEU, Teheranul luând în considerare expedierea unei părţi, dar nu a întregului stoc, în afara ţării, lucru pe care îl exclusese anterior.
Armistiţiul din Liban a avut ca scop încetarea conflictului dintre Israel şi gruparea libaneză Hezbollah, aliniată Iranului, care a fost reaprins de războiul SUA-Israel împotriva Iranului.
Trump a declarat că a purtat "discuţii excelente" cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu şi cu preşedintele libanez Joseph Aoun şi că intenţionează să-i invite pe amândoi la Casa Albă pentru "discuţii semnificative".
Trump susţine că Iranul a acceptat să-şi predea uraniul îmbogăţit
Preşedintele Donald Trump a asigurat joi că Iranul a acceptat să cedeze uraniul său îmbogăţit, una dintre cerinţele americane pentru un acord cu Teheranul, şi a anunţat un armistiţiu pe frontul libanez al conflictului.
„Au acceptat să ne predea pudra nucleară”, a declarat preşedintele american jurnaliştilor la Casa Albă, folosind termenul pe care îl utilizează pentru a desemna stocurile de uraniu îmbogăţit, adăugând: „Există şanse foarte mari să ajungem la un acord”.
Republica Islamică nu a confirmat imediat această informaţie, în timp ce negocierile sunt încă în curs, sub egida Pakistanului, pentru a organiza o a doua rundă de negocieri, după eşecul primei runde de la Islamabad, în weekendul trecut, cu scopul de a pune capăt războiului în mod durabil.
Focuri de armă de sărbătoare au răsunat în unele părţi ale Beirutului imediat după miezul nopţii, ora la care armistiţiul urma să intre în vigoare. Timp de aproximativ o jumătate de oră, s-au auzit bubuiturile rachetelor care au fost, de asemenea, lansate în semn de sărbătoare.
BREAKING: Flares shoot in the sky in Beirut, as a 10-day ceasefire between Israel and Lebanon - announced by Donald Trump - has now come into effect.https://t.co/Pf2t91cvuc
Armistiţiul între Israel şi Liban a intrat în vigoare
Un armistiţiu de 10 zile între Liban şi Israel a intrat în vigoare joi la miezul nopţii. Dacă încetarea focului din Liban deschide calea către un acord de pace mai amplu cu Iranul, ar fi o victorie semnificativă pentru administraţia Trump, care s-a străduit până acum să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, importantă din punct de vedere strategic, şi să blocheze calea Iranului către o armă nucleară.
