Kremlinul l-a demis pe comandantul forțelor ruse din Siria, generalul Serghei Kisel, după pierderea oraşului Alep

Comandantul forțelor ruse din Siria, general-locotenentul Serghei Kisel, a fost eliberat din funcţie şi înlocuit cel mai probabil de general-colonelul Alexander Chaiko, fostul comandant al districtului militar de est al Rusiei, au relatat mai multe canale ruseşti de Telegram care au surse în armata rusă. Ambii au fost îndepărtaţi de la conducerea războiului din Ucraina la începutul invaziei. Chaiko a comandat trupele rusești în Siria din 2017 până în 2019.

Lovitură pentru armata rusă în Siria

Şi serviciile de informații militare ale Ucrainei (GUR) au transmis pe 1 decembrie că ruşii l-au demis pe generalul Serghei Kisel. Potrivit GUR, comandantul marinei ruse, amiralul Alexander Moiseev, a apărut și el la baza navală din Tartus. Serviciile ucrainene susţin că trupele ruse desfășurate în Siria au suferit pierderi "semnificative", unele unități rusești sunt înconjurate, iar "sute" de soldați ruși sunt dispăruți. 

Bloggerii militari ruşi, inclusiv popularul canal militar Rybar, dau vina în mare parte pe armata siriană, după ce jihadişti şi aliaţii lor au capturat Alep, dar unele voci îi critică şi pe Kisel, şi Chayko, precum și modelul conducerii militare de trimitere a generalilor îndepărtaţi de la conducerea războiului din Ucraina în Siria.

Jihadiştii din Hayat Tahrir al-Sham (HTS), dominată de fosta ramură siriană a Al-Qaida, şi facţiuni rebele siriene au lansat miercuri o ofensivă împotriva forţelor regimului din provinciile învecinate Idleb şi Alep, preluând controlul asupra a zeci de localităţi înainte de a intra vineri în Alep, al doilea oraş al Siriei. După ani de lupte de mică intensitate, rebelii conduși de grupul radical HTS au intrat în Alep pe 29 noiembrie. Forțele guvernamentale ale președintelui Bashar al-Assad au părăsit orașul și se raportează că pregătesc o contraofensivă.

Pe lângă controlul complet al provinciei Idlib, această alianţă radicală, fostă filială a Al Qaeda şi din care fac parte inclusiv grupuri proturce, a reuşit să controleze cea mai mare parte a oraşului Alep, al doilea ca mărime din ţară, într-un nou ciclu de violenţă care s-a soldat în numai patru zile cu circa 350 de morţi.

Rusia şi-a desfăşurat forţele aeriene în Siria în 2015 pentru a-l ajuta pe Al-Assad în războiul civil din Siria, care a început în 2011. Forțele guvernamentale siriene pro-Assad aveau sub control aproape 70% din țară cu sprijinul  Rusiei, Iranului și aliaților din Hezbollah, potrivit Associated Press.

Casa Albă a atribuit sâmbătă preluarea oraşului sirian Alep de către grupurile rebele dominate de islamişti "dependenţei" regimului Bashar al-Assad de Rusia şi Iran. "Refuzul persistent al regimului Al-Assad de a se angaja în procesul politic (planificat de ONU în 2015) şi dependenţa acestuia de Rusia şi Iran au creat condiţiile pentru evenimentele în curs, inclusiv prăbuşirea liniilor deţinute de către regimul Assad din nord-vestul Siriei", a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, Sean Savett, într-un comunicat.

Moscova nu a comentat încă noile numiri în armata din Siria. Pe 29 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia consideră acțiunile rebelilor sirieni drept "o încălcare a suveranității Siriei".  Armata siriană a declarat că pregăteşte un contraatac, în timp ce bombardează, cu ajutorul aviaţiei Rusiei, stat aliat al preşedintelui sirian Bashar al-Assad, poziţiile insurgenţilor în încercarea de a respinge înaintarea acestora.

Liga Arabă, formată din 22 de state din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, şi-a exprimat duminică "îngrijorarea" cu privire la violenţa din Siria după preluarea de către facţiunile islamiste a oraşelor importante din nordul Siriei în ultimele patru zile şi a avertizat despre un posibil "haos" de care "grupurile teroriste pot profita".

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰