Video România, locul 3 în Uniunea Europeană la preţul energiei. Guda: Nu avem capacități de producție suficiente

Avem evoluția prețurilor la energie, care au tot crescut peste tot după 2020, în special 2021 și 2022, cu invazia Rusiei în Ucraina, reducerea ofertei de gaz rusesc spre Uniunea Europeană, revenirea după COVID, care a crescut cererea și automat, pe ofertă în scădere, a crescut prețul. Și România, care are o producție domestică la minimum istoric - doar 50 TWh și 9% luăm din import - are al treilea cel mai scump preț la energie din Uniunea Europeană, tocmai pentru că nu producem suficient. România nu a avut aceste bune practici din Uniunea Europeană, a plafonat prețul generalizat pentru toți consumatorii, inclusiv cei care au bani, practic foarte mult timp. Și asta nu a fost ok, pentru că acum se creează acest șoc. Mai avem problema cu impactul la buget, care a fost și este foarte mare. Prețul plafonat la furnizor înseamnă că aceștia decontează de la stat.

Din păcate, statul decontează foarte târziu și s-a făcut schema de plafonare practic pe banii furnizorilor. Efectul a fost foarte mare: 8 miliarde de lei de recuperat de către toți furnizorii de energie din România de la statul român, în întârzieri de peste 18 luni.

Iancu Guda: Hidroelectrica și Nuclearelectrica au făcut profituri fantastice, la nivel record

Alte țări au plafonat prețul la producători, s-au scăzut taxele, s-au dat vouchere. De-abia acum România ajunge, în ultimul ceas, la această idee: targetăm consumatorul vulnerabil cu vouchere de 50 de lei și impactul bugetar este mult mai mic, doar 1,1 -1,2 miliarde.

Dacă ne uităm la formarea prețului la energie, se confirmă cifrele oficiale că în furnizare se face profitul cel mai mic, 2 - 3%. Prețul este format practic din costul de achiziție, care a fost plafonat, a fost decontat de stat – costul de achiziție fiind mult mai mare decât prețul plafonat de la statul român. Cu excepția prețului la energie cumpărat de la producători, toate celelalte componente integrate în factura finală a furnizorului sunt reglementate: transport, distribuție, contribuții, certificate verzi, TVA și accize. Practic, furnizorii nu pot fi acuzați de creșterea prețului la energie pentru că toate aceste componente sunt reglementate și, de fapt, cauza vine de la creșterea costului de producție. De aceea și Hidroelectrica și Nuclearelectrica au făcut profituri fantastice, la nivel record.

Piața de energie este o piață, cum se spune, de "sellers market", adică acolo se fac profiturile cele mai mari, la nivel de producători. Pe zona de furnizare, dacă s-ar crește prețul într-o piață atât de concurențială, s-ar pierde clienții. Deci este evident că problema nu este acolo.

Măsuri necesare pentru preţuri corecte în sectorul de energie

Bune practici de avut în vedere pentru viitor. Trebuie să ne concentrăm doar pe consumatorii vulnerabili. Aceștia au nevoie cel mai mult de plafonare, de ajutor. Voucherele de 50 de lei sunt acordate acelor consumatori. Ce trebuie reținut este că nu înseamnă că un consum scăzut este întotdeauna un consumator vulnerabil. Mai sunt situații unde consumul este ridicat deoarece acei consumatori nu au altă sursă de energie, nu sunt conectați, racordați la sistemul central și folosesc alte alternative de producție, curent, mai scumpe, pentru că nu au alternative, nu pentru că nu ar fi vulnerabili. Apoi, trebuie să înțelegem adevărul: nu putem avea prețuri corecte, deci mici sau cât mai mici la energie, într-o piață cu deficit de energie. Nu avem capacități de producție suficiente, oferta este redusă și destul de liniară, iar consumul este volatil, mai ales dimineața și seara, pe vârfuri. Și avem nevoie de capacități de stocare. Pentru a asigura o piață care să ofere prețuri bune, mici, la clienții finali, singura soluție este să se vină cu măsuri care să stimuleze producția de energie la prețuri foarte bune. Altfel, importăm și nu avem cum să controlăm prețurile.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰