Observator » Justiţie » 28 de femei ucise de la începutul anului. Parlamentarii vor să schimbe legea pentru agresorii violenți

28 de femei ucise de la începutul anului. Parlamentarii vor să schimbe legea pentru agresorii violenți

Editor Denisa Dicu | Timp citire: 3 minute
Publicat la 29.09.2026, 09:01 | Modificat la 29.09.2026, 09:05

Se schimbă regulile pentru obţinerea ordinului de protecţie. Parlamentarii vor să modifice legea în aşa fel încât agresorii violenţi să fie monitorizaţi electronic fără acordul victimei. Majoritatea covârşitoare a lor sunt femeile, iar o astfel de măsură ar putea face diferenţa dintre viaţă şi moarte în cazurile de violenţă domestică.

Cu 28 de femei ucise de la începutul anului și cu peste 100 de mii de cazuri de violență domestică, ordinele de protecție rămân singura armă prin care femeile se pot apăra de abuzatorii lor. Valentina, fata de 28 de ani găsită moartă în­tr-o valiză aruncată în râul Olt, nu a mai reușit să se salveze.

Pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete, legea s-ar putea modifica. Agresorii ar putea fi monitorizați electronic chiar și fără acordul expres al victimei.

În acest moment, potrivit legii, victimele trebuie să semneze un acord expres pentru monitorizarea electronică a agresorilor, atunci când le solicită polițiștilor un ordin de protecție. După ce este emis, victima primește și ea un telefon, prin care polițiștii se asigură că cel monitorizat păstrează distanța minimă față de ea.

Articolul continuă după reclamă

Ca asta să se schimbe, avem nevoie de un proiect de lege.

"Noi venim și inversăm acest mecanism. Nu mai trebuie să ceară victima proactiv. Dacă s-a dispus ordin de protecție cu menținerea distanței față de agresor, el vine la pachet cu monitorizare electronică. Foarte multe dintre ele nu știu că există, că au acest drept, nu știu cum funcționează, atunci când sunt informate, sunt informate sumar", a declarat Victoria Stoiciu, inițiator proiect de lege.

Specialiștii spun că, de multe ori, necunoașterea legii sau frica stau în spatele refuzului victimei de a cere autorităților să ia măsuri față de agresor.

Pe acelaşi subiect

"Informarea trebuie să fie mult mai clară și mai accesibilă. O victimă nu trebuie să fie specialistă în drept. Când ești speriat, amenințat sau abuzat, este foarte greu să înțelegi singur proceduri, termene și drepturi", a precizat Monica Abuzaid, președinte Asociația Împlinim Destine.

În plus, polițiștii ar putea trece peste refuzul persoanei vătămate. În această situație, agresorul va fi obligat să poarte brățară electronică și ar putea fi montate dispozitive în clădirea în care locuiește victima, astfel încât acesta să nu se apropie de ea. Asta înseamnă investiții și, totodată, un număr mai mare de agenți care să intervină la timp.

"Va trebui să valorificăm la maximum și sistemul care alertează astfel de agresiuni în momentul în care dispozitivele sunt montate. Am avut în toată această perioadă de doi ani de zile de când s-a implementat sistemul SIME situații în care, colegii, din cauza numărului mare de muncă și a numărului mic de personal, să nu poată să intervină în timp util în astfel de situații", a spus Gabriel Gârniţă, președinte SIDEPOL.

În primele 8 luni ale acestui an, doar polițiștii au emis peste 13 mii de ordine de protecție provizorii. Proiectul a fost depus la Senat și urmează să fie dezbătut. Tot în Parlament am fost și noi, reprezentați de Alessandra Stoicescu, președinte al Fundației Mereu Aproape și formatoare a comunității Shero, care a făcut un prim pas spre necesitatea reglementării unui registru al abuzatorilor, în așa fel încât femeile să poată cere informații despre partenerii lor, înainte să ajungă să fie terorizate de ei.