CAB a respins cererea de anulare a decretului prin care Siegfried Mureșan a fost desemnat premier
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Curtea de Apel Bucureşti a respins azi ca inadmisibilă cererea "Asociaţiei Italienilor din România" de a suspenda decretul prin care preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat premier pe Siegfried Mureşan. 11 organizații ale comunității italiene au anunțat că se delimitează de această acțiune în instanță.
"Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta Regia Autonomă 'Monitorul Oficial'. Respinge cererea de chemare în judecată cu obiect suspendare executare act administrativ - Decret 770/2026 formulată de reclamanta Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT împotriva pârâtei Regia Autonomă 'Monitorul Oficială' pentru lipsa calităţii procesuale pasive. Admite excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâta Administraţia Prezidenţială. Respinge cererea de suspendare executare act administrativ - Decret 770/2026 formulată de reclamanta Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT în contradictoriu cu pârâta Administraţia Prezidenţială ca inadmisibilă. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare", se arată în decizia CAB, citată de Agerpres.
Cazul, judecat de Olimpiea Creţeanu care a suspendat cinci hotărâri ale guvernului Bolojan
Procesul a fost deschis pe 22 septembrie de Asociaţia Italienilor din România (RO.AS.IT), condusă de deputatul neafiliat Ioana Grosaru, care a dat în judecată Administraţia Prezidenţială şi Regia Autonomă Monitorul Oficial.
Dezbaterile au avut loc luni iar pronunţarea deciziei a fost amânată cu o zi de judecătoarea Olimpiea Creţeanu, magistrat care a suspendat mai multe hotărâri ale Guvernului Bolojan.
Asociaţia Italienilor din România a fost reprezentată la proces de fostul parlamentar Andi Grosaru, fiul deputatei Ioana Grosaru.
Fostul judecător Cristi Dănileţ: Decretele prezidenţiale nu pot fi contestate
Referitor la acest proces, fostul judecător Cristi Dănileţ susţine, într-o postare pe Facebook, că decretele prezidenţiale nu pot fi contestate când sunt acte de putere.
"După prostia cu atacarea în justiţie a numirii unor judecători constituţionali, acum văd că e contestată desemnarea premierului. Sper că nu tot un avocat e şi aici cu ideea asta năstruşnică, dar moartă din start. Reamintesc ca studenţii la Drept învaţă încă din anul 1 că decretele prezidenţiale nu pot fi contestate când sunt acte de putere. Aşadar, când o autoritate constituţională întocmeşte actul de putere constituţională, justiţia ordinară nu are nicio treabă", a explicat Danileţ.
-
Generalul Florin Mihalache, fost adjunct al șefului STS, achitat definitiv. Era acuzat de trafic de influență
-
Toto Dumitrescu, condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare. Nu mai are voie să conducă 3 ani
-
Procesul lui Potra şi Georgescu, amânat pentru 28 septembrie. De ce nu a mers Călin Georgescu la CAB
Comunitatea italiană din România se dezice de acțiunea în instanță
11 organizații ale comunității italiene din România au anunțat însă că se delimitează însă de această acțiune în instanță.
"Organizaţiile semnatare iau act, cu surprindere şi profundă îngrijorare, de poziţia exprimată public de RO.AS.IT. cu privire la desemnarea domnului Siegfried-Vasile Mureşan drept candidat la funcţia de prim-ministru al României. Considerăm necesar să precizăm, fără nicio ambiguitate, ca poziţia exprimată de o singură organizaţie nu poate fi prezentată şi nici percepută drept poziţia întregii comunităţi italiene din România. RO.AS.IT. este exclusiv o organizaţie care, din păcate, reprezintă în Parlament, potrivit legislaţiei în vigoare, puţinii cetăţeni români de origine italiană. RO.AS.IT. nu reprezintă în niciun fel ampla şi diversificata realitate socială şi economică italiană din România. (...) Considerăm gravă orice iniţiativă care poate crea, în spaţiul public ori în mediile politice şi instituţionale, impresia că întreaga comunitate italiană din România este asociată cu o anumită poziţie politică. Nu considerăm acceptabil ca numele comunităţii italiene ori relaţiile istorice dintre Italia şi România să fie folosite pentru transmiterea unor mesaje politice, care nu au fost asumate sau împărtăşite de comunitatea italiană în ansamblul său", au transmis cele 11 organizaţii.
