Cristina Chiriac, candidata la șefia Parchetului ICCJ: mai multe dosare cu acord de recunoaştere a vinovăţiei
Cristina Chiriac, candidat la funcţia de procuror general al României, a pledat luni, în timpul interviului susţinut la Ministerul Justiţiei, pentru ca procurorii să folosească mai des acorduri de recunoaştere a vinovăţiei cu inculpaţii, ca o măsură de scădere a stocului de dosare la parchete.
"Prioritatea soluţionării dosarelor penale constituie o problemă a Ministerului Public. Din punctul meu de vedere, trebuie să se facă o analiză cât mai strictă a stocului de dosare care există în lucru şi să fie prioritizate acele dosare care au un probatoriu aproape de final, pentru a fi soluţionate cât mai repede, fără întârzieri nejustificate. A prioritiza dosarele care nu necesită un probatoriu extrem de ridicat şi a soluţiona cât mai repede aceste dosare tocmai pentru a nu mări şi mai mult stocul de dosare, care deja există şi este foarte mare la nivelul Ministerului Public. Aş utiliza cât mai eficient instituţia acordului de recunoaştere a vinovăţiei, o instituţie care în cadrul serviciului pe care l-am condus am aplicat-o destul de frecvent", a spus Cristina Chiriac, potrivit Agerpres.
Prioritizările candidatei la șefia Parchetului ICCJ
În timpul interviului, Cristina Chiriac a fost întrebată dacă aceste acorduri de recunoaştere a vinovăţiei ar putea fi utilizate mai des la parchetele din teritoriu, pentru infracţiuni la siguranţa pe drumurile publice, patrimoniu sau furt calificat.
"Cred că acest instrument nu se foloseşte destul de des la nivelul parchetelor locale, deoarece concepţia procurorului este că, dacă trebuie să facă un acord de recunoaştere a vinovăţiei, mai bine ar face rechizitoriu. Şi cred că nu îi sunt explicate pe deplin care sunt avantajele acestui instrument, care poate fi folosit în vederea sesizării instanţei. Din punctul meu de vedere, pentru a convinge procurorii să recurgă la acest instrument, trebuie făcută o analiză pe practica judiciară. În sensul că, dacă pedepsele aplicate pentru genul de infracţiuni, pentru care se încheie acord de recunoaştere, sunt în anumite limite, limite pe care oricum procurorul le poate negocia la nivelul urmăririi penale, atunci speranţa că va primi o pedeapsă mai mare pentru fapta pentru care procurorul l-a cercetat nu este justificată. (...) Folosirea acestui instrument presupune eficienţă, rapiditate şi lipsă de posturi. Şi degrevarea instanţelor", a răspuns Cristina Chiriac.
În cadrul interviului, ea a abordat şi relaţia pe care Ministerul Public ar trebui să o aibă cu presa.
"În ceea ce priveşte relaţia cu mass-media, trebuie făcută în limite legale şi cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Aşa cum am precizat în proiect, este esenţial să existe din partea Ministerului Public şi, în special din partea procurorului general, o reacţie fermă şi justificată cu privire la anumite tipuri de infracţiuni care stârnesc îngrijorările societăţii, explicate într-un mod clar competenţele Ministerului Public. Trebuie explicat clar ce poate face Ministerul Public şi ce doreşte opinia publică de la Ministerul Public şi trebuie să existe o comunicare în acest sens pentru ca publicul, prin intermediul mass-mediei, să înţeleagă competenţele şi gradul de intervenţie a Ministerului Public în anumite fenomene infracţionale", a spus Cristina Chiriac.
Pe parcursul interviului, din cauza emoţiei fireşti, Cristina Chiriac a făcut greşeli în exprimare, pe alocuri greu de înţeles, iar la unele întrebări a răspuns destul de puţin. Cristina Chiriac este şefa DNA Iaşi şi candidează pentru funcţia de procuror general al României.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰