Antena

Video Judecătoarea Lia Savonea a admis plângerile în dosarul ICA. Dosarul Cameliei Bogdan s-a prescris

Decizia istorică a Înaltei Curţi, prin care se recunoaşte că judecătoarea Camelia Bogdan a dat sentinţele în dosarul ICA în mod abuziv, arată sistemul corupt din spatele acestor condamnări. Fără echivoc, magistratul a urmărit să facă rău intenţionat şi nu a respectat litera legii. Iar asta este o premieră pentru sistemul de justiţie din ţara noastră. Acuzaţiile şi sumele halucinante puse pe tapet de Camelia Bogdan au fost demontate, rând pe rând, de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

de Redactia Observator

la 12.09.2025 , 20:23

Cel mai înalt for judiciar din România confirmă: condamnarea lotului ICA a fost o execuţie judiciară şi un abuz de la prima filă a dosarului şi până la condamnare. "Una este să greşeşti, să faci erori în judecată care pot fi îndreptate în căile de atac, alta e să greşeşti cu intenţie, cu rea intenţie şi să produci vătămări persoanelor pe care le judeci. Prin maniera abuzivă de-a soluţiona acest dosar şi prin aceea că a săvârşit acea infracţiune de abuz în serviciu a vătămat toate persoanele care au fost judecate şi condamnate în dosarul ICA", a declarat Adrian Georgescu, avocat.

Decizie istorică a Înaltei Curţi vorbeşte despre o farsă judiciară

Decizie istorică a Înaltei Curţi vorbeşte despre o farsă judiciară comisă, cu rea-credinţă, de judecătoarea Camelia Bogdan. Procedurile nu au fost respectate, iar Dan Voiculescu şi alţi 11 oameni din dosar au fost condamnați nejustificat la pedepse cumulate de 67 de ani de închisoare. Iar unii au plătit cu viața această sentinţă, cum este cazul profesorului Gheorghe Mencinicopschi. "A fost aplicat un standard şi a fost inventat drept în materia confiscării atunci când s-a pronunţat această hotărâre. Au fost folosite directive europene care nu aveau aplicabilitate la vreme, s-au folosit cu titlu retroactiv acţiuni care n-ar fi trebuit să fie folosite", a declarat Adrian Georgescu. Judecătorii de la Înaltea Curte de Casaţie şi Justiţie arată, fără dubii, că magistratul Camelia Bogdan ştia clar că încalcă legea, însă nimic n-a oprit-o să dicteze sentinţa abuzivă.

Articolul continuă după reclamă

Toţi cei judecaţi au fost acuzaţi că au participat în diverse momente la privatizarea Instititului de Cercetari Alimentare Băneasa. Iar statul ar fi fost păgubit cu 60 de milioane de euro. Totul a fost demontat acum de judecătorii Înaltei Curţi. "Judecata a avut un obiect iar atunci când soluţia a fost dată s-a constatat că au fost confiscate şi bunuri care nu erau obiect al infracţiunii de spălare a banilor", a declarat Adrian Georgescu. La vremea respectivă, într-o decizie fără precedent, judecătoarea Camelia Bogdan a însărcinat-o pe procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, să coordoneze personal confiscarea sediilor Antenei Group.

Saga ICA începe în 2004. Dosar, după cum admite mai târziu fostul preşedinte Traian Băsescu, într-o discuţie înregistrată, cu un final deja tranşat. Deşi privatizarea ICA este una dintre puţinele privatizări de succes din România, iar Institutul ajunge pe profit şi toate datoriile istorice la stat sunt plătite, în 2004 se deschide un dosar în care este verificată vânzarea acţiunilor către Grivco. Un an mai târziu, în 2005, Parchetul General şi IGPR constată că privatizarea a fost corectă. În 2007, Daniel Morar, procurorul şef al DNA decide reînceperea urmăriri penale. În acelaşi an, procurorul Emilian Eva este adus de la Iaşi la Bucureşti şi pus să instrumenteze, exclusiv, dosarele lui Dan Voiculescu. Eva e condamnat definitiv la 2 ani și 11 luni cu suspendare pentru corupție: a luat mită pentru a clasa dosare şi e exclus definitiv din magistratură. Şirul pionilor cheie din dosarul ICA merge mai departe. În martie 2013 , judecătoarea Viorica Dinu, care trebuia să judece Dosarul ICA, este arestată de DNA, fiind înlocuită de judecătoarea Graţiela Constantin, care îl şi condamnă pe Dan Voiculescu la 5 ani de închisoare. Un an mai târziu, alt magistrat din complet, Stan Mustaţă, este reţinut de DNA chiar înainte să intre în sala de judecată. În urma arestării lui Mustaţă, celălalt judecător din completul desemnat aleatoriu anunţă brusc că a făcut cerere de pensionare. E momentul în care Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea pun mâna pe ICA.

"Nu a dorit altceva decât să facă rău în acel dosar. De la modalitatea în care a fost distribuită în dosar, nu prea a existat o distribuire aleatorie", a declarat Ana Neacşu. Proaspăt avansaţi la Curtea de Apel Bucureşti, îl condamnă pe Dan Voiculescu în urma unei execuţii sumare, în cadrul unui proces care durează, în realitate, doar 12 zile, cu patru termen de judecată, mitraliate de la o zi la alta, într-un dosar care numără peste 35 de volume. După ce Traian Băsescu lasă scaunul de la Cotroceni, apare înregistrarea explicită în care fostul preşedinte admite că a fost informat de prim adjunctul directorului SRI, Florian Coldea, despre condamnările pe care Camelia Bogdan urma să le pronunțe în dosar. "Să-i vezi după o zi când spuneau am vorbit cu Camelia Bogdan şi a spus că dacă aveam codul penal îi dădea 20 de ani, a putut să-i dea doar zece. Pe urma trage concluziile Coldea, ştii. Să-l vezi ce spectaculos e Coldea când trage concluzii. Păi bă, Bogdan, eu te ştiu cine eşti!", declara Traian Băsescu.

Cine e Camelia Bogdan află şi forurile judiciare din România. Bogdan e exclusă de două ori din magistratură. Prima dată în 2017, pentru conflict de interese: primise bani pentru un curs organizat de Ministerul Agriculturii - parte în dosar. Că juca la două capete recunosc, acum, şi magistraţii de la Înalta Curte. A doua excludere, în 2018, vine după ce se demonstrează că falsificase repartizarea aleatorie a unui dosar în sistemul ECRIS, constituind un complet fantomă. Avocaţii persoanelor din dosar urmează să decidă care sunt paşii următori, după această decizie a Înaltei Curţi.