ICCJ refuză să anuleze o sancţiune aplicată fostului judecător Danileţ, deşi România a fost condamnată la CEDO
Instanţa supremă a respins luni o cerere prin care fostul judecător Cristi Danileţ a solicitat anularea, pe calea revizuirii, a unei decizii prin care a fost sancţionat de CSM în urmă cu şapte ani pentru delict de opinie, deşi România a fost condamnată în acest caz la CEDO.
În anul 2019, Cristi Danileţ, la acea vreme încă în funcţia de judecător (între timp s-a pensionat), a fost sancţionat de CSM (condus atunci de Lia Savonea) pentru postarea a două mesaje pe Facebook. Sancţiunea a constat în reducerea cu 5% a salariului pe două luni, hotărârea fiind menţinută de Instanţa supremă.
Ulterior, Danileţ a dat România în judecată la CEDO, iar Curtea de la Strasbourg a stabilit că autorităţile române au încălcat articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care garantează libertatea de exprimare şi care include dreptul la opinie şi la primirea/comunicarea de informaţii şi idei, fără amestecul autorităţilor publice.
Danileţ a continuat demersurile în instanţele române şi a solicitat Instanţei supreme să anuleze, pe calea revizuirii, decizia de sancţionare, aducând ca argument soluţia aplicată de CEDO.
Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă i-a respins luni cererea de revizuire, susţinând că "nu este îndeplinită condiţia existenţei unor consecinţe grave care să continue să se producă".
Într-un comunicat remis AGERPRES, Instanţa condusă de Lia Savonea susţine că decizia de respingere a cererii de revizuire nu pune în discuţie constatarea Curţii Europene, ci priveşte exclusiv îndeplinirea condiţiilor excepţionale prevăzute de lege pentru revizuire, necesare pentru desfiinţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.
"Înalta Curte subliniază că hotărârea Curţii Europene este obligatorie pentru statul român şi pentru toate autorităţile sale, inclusiv pentru instanţele judecătoreşti, iar criteriile stabilite de Marea Cameră privind libertatea de exprimare a judecătorilor constituie un reper pe care instanţele române îl aplică necondiţionat. Motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 10 din Codul de procedură civilă reprezintă remediul cu
caracter excepţional la care se poate recurge atunci când partea continuă să sufere consecinţe grave ca urmare a încălcării drepturilor sau libertăţilor fundamentale cauzate de o hotărâre judecătorească şi constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În aplicarea acestor dispoziţii naţionale, interpretate în lumina Recomandării nr. R (2000) 2 a Comitetului de Miniştri din cadrul Consiliului Europei, Completul de 5 judecători în materie civilă a reţinut că nu este îndeplinită condiţia existenţei unor consecinţe grave care să continue să se producă. Această cerinţă nu priveşte importanţa încălcării constatate de Curtea Europeană, care rămâne deplină, ci efectele concrete pe care hotărârea internă le mai produce în
prezent asupra situaţiei revizuentului", susţine ICCJ.
Instanţa supremă consideră că sancţiunea aplicată lui Danileţ, şi anume o reducere de 5% a indemnizaţiei pe o durată de două luni, "raportat la situaţia patrimonială a revizuentului, a avut efecte reduse, epuizate integral la scurt timp după pronunţare, ulterior sancţiunea fiind radiată de drept".
"De asemenea, s-a reţinut că hotărârea a cărei revizuire s-a solicitat nu a avut nicio influenţă asupra soluţiilor pronunţate prin alte hotărâri judecătoreşti privitoare la răspunderea disciplinară a revizuentului. În fine, efectele hotărârii Curţii Europene asupra libertăţii de exprimare a tuturor judecătorilor se realizează prin aplicarea de către autorităţile administrative şi judiciare a standardelor stabilite de Marea Cameră, astfel încât hotărârea a cărei revizuire s-a solicitat nu mai poate produce nicio consecinţă", precizează ICCJ.
