O procuroare a confirmat, la Cotroceni, dezvăluirile Recorder privind dosarul lui Vanghelie

Laura Deriuş a relatat că, în 2017, a fost delegată la DNA, unde a instrumentat dosare de mare corupţie, cu impact mediatic, obţinând decizii de condamnare în instanţe, dar, de la o vreme, "lucrurile nu mai stau aşa", transmite Agerpres.

"Sunt din 2004 în magistratură. Am fost până în 2017 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1. De la 1 februarie 2017, prin delegare la DNA. Ţin minte foarte bine data 1 februarie 2017, pentru că ea coincide cu Ordonanţa 13. În DNA mi-am desfăşurat activitatea în primă fază pe segmentul judiciar şi ulterior la Secţia II, adică urmărire penală. În DNA am avut o perioadă în care am intrat în cauze cu impact mediatic, în cauze în care am obţinut hotărâri de condamnare şi în care lucrurile păreau că se desfăşoară potrivit aspectelor pe care eu le-am învăţat din facultate până în prezent. De la un timp, lucrurile nu mai stau aşa. Aspect care se poate observa din conţinutul hotărârilor judecătoreşti, care creează un aspect de insecuritate pentru magistraţi, pentru că, pe baza unor astfel de hotărâri, poţi fi exclus din magistratură, poţi fi revocat din DNA", a spus procuroarea.

Printre dosarele în care a intrat ca procuror de şedinţă a fost şi cel al fostului primar Marian Vanghelie, iar Laura Deriuş spune că dezvăluirile Recorder privind schimbările repetate ale judecătorilor sunt reale.

"Eu am făcut trimitere la o cauză de judecată, definitivă, care a fost obiectul opiniei publice, respectiv dosarul cu Vanghelie. Eu am intrat în acel dosar, începând cu 2018 până în 2021, când a fost emisă sentinţa. Sunt reale aspectele prezentate în spaţiul public. Aş mai adăuga faptul că şi în judecarea în fond s-au mai permutat patru completuri de judecată şi noi am fost puşi în situaţia de a fi simpli observatori, fără să putem să avem pârghii sau să putem să ne manifestăm. Bineînţeles, eu la momentul acela am trimis mesaje către şeful Direcţiei, către şeful Secţiei judiciare, cu privire la aspectele care nu erau în regulă. Interesant este că însăşi hotărârea, adică decizia penală (...) putem observa că sunt anumite aspecte care derapează de la ce ştim noi despre chestiunile de drept. (...) Este extrem de periculos, pentru că intervine arbitrariul", a explicat Laura Deriuş.

Mai departe, ea a relatat că, după ce a trecut de la Secţia de judiciar la Secţia de urmărire penală de la DNA, a avut un conflict cu cei din conducerea DNA, în legătură cu modul în care a făcut ancheta într-un alt dosar al lui Vanghelie.

"În 2023, am făcut o cerere către şeful Direcţiei să mă mute de pe judiciar, pe urmărire penală. Având în vedere experienţa mea pe această cauză, am fost desemnată într-un dosar tot cu acelaşi suspect, 56 de suspecţi, o speţă extrem de complexă, în care am muncit extrem de mult. În momentul în care am fost desemnată să lucrez în dosar, dosarul avea deja o activitate de 2 ani şi eu a trebuit să analizez 80 de volume. În momentul în care am fost scoasă din dosar, dosarul avea 300 de volume. Cu toate acestea, conducerea Direcţiei, în mod repetat, a venit către mine cu semnalul să ies din acea cauză. Nu am înţeles argumentele şi normal că le-am expus. S-au găsit nişte aspecte cu privire la chestiuni care nu sunt în regulă în activitatea mea. Acele aspecte au fost evaluate şi am fost prinsă într-o procedură de revocare din DNA, care presupune, printre altele, şi prezenţa mea în faţa Secţiei de procurori (din CSM - n.r.). Toţi membrii Secţiei de procurori în unanimitate au apreciat că toate aspectele din raportul de revocare erau nereale. CSM a emis hotărârea, şeful Direcţiei nu a ţinut cont de aceste aspecte şi a hotărât revocarea mea", a precizat procuroarea.

Laura Deriuş a povestit, în faţa preşedintelui Nicuşor Dan, un alt episod în care şeful de Secţie de la DNA i-a solicitat să-i prezinte, înainte de a trimite în instanţă, cererile privind aprobarea unor interceptări, într-un dosar în care persoanele cercetate aveau legături cu şeful DNA, Marius Voineag.

"Mai e situaţia unui dosar în care eu, ştiind anumite legături între persoanele pe care eu înţeleg să le cercetez şi şeful Direcţiei, am avut o oarecare reţinere şi în momentul în care şeful Direcţiei a venit să dea ordinul prin care noi eram obligaţi să emitem către dumnealui, să trimitem mandatele, solicitare către judecătorul de drepturi şi libertăţi, eu am ales să nu fac acest lucru, adică să sistez interceptările din dosar, tocmai pentru a proteja dosarul. Noi ştiam exact cine este persoana vizată şi la ce mă pot aştepta. (...) M-am prezentat la şeful Secţiei şi i-am spus că trebuie să demarez o anchetă în acest dosar. Mi s-a spus ok, îmi trimiţi pe mail ordonanţa şi vorbim. Aşa am procedat. Am plecat de la ideea că există bună-credinţă. A trecut o zi, două, trei. Ordonanţa mea avea şase pagini, prin urmare nu înţelegeam de ce durează atât de mult acest proces. Ulterior, am insistat la şeful Secţiei şi el a devenit oarecum iritat. Având în vedere această situaţie, trebuie să recunosc că am valorificat o împrejurare în care şeful Secţiei era plecat două zile în concediu şi semnătura adresei o făcea o colegă a mea, care nu avea astfel de manifestări. Am ajuns cu dosarul la judecătorul de drepturi şi libertăţi, cu solicitarea de a emite nişte mandate de percheziţie. Pe data de 20 februarie, am făcut această solicitare şi tot pe 20 februarie judecătorul a emis mandatele de percheziţie. A analizat legalitatea şi a stabilit nu numai că fapta există şi că e bine descrisă şi că sunt probe, ci că suspecţii dau dovadă de o specializare. Şeful Secţiei nu avea niciun motiv să îmi refuze punerea în executare a acelor mandate. Dar aşa s-a întâmplat. Am fost chemată eu şi poliţiştii cu care lucram şi, la modul, nu ştiu cum să spun, franc, am fost întrebată într-un mod de natură să te intimideze", a relatat procuroarea.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰