Live Text CCR amână a 5-a oară pensiile magistraţilor: Următorul termen este 18 februarie. Cum este motivată decizia

Surse: Judecătorii nu au discutat despre avertismentul lui Bolojan

Potrivit surselor Observator, în şedinţa de astăzi nu s-a discutat deloc despre scrisoarea trimisă de Bolojan către CCR, prin care a avertizat că o nouă amânare ar putea face ca România să piardă 231 de milioane de euro din fondurile europene alocate pentru acest jalon. 

A cincea amânare la CCR. Cum este motivată decizia

Judecătorii CCR au amânat cu o săptămână pentru a studia solicitarea făcută de ÎCCJ. Decizia de amânare pe 18 februarie a fost luată cu majoritate de 8 la 1.

ÎCCJ a cerut CCR să sesizeze CJUE, pe motiv că reforma reduce siguranța financiară a judecătorilor și ar discrimina magistrații în raport cu alte categorii de pensionari speciali.

"Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026", se arată în comunicatul transmis de instituţie.

Surse: Decizie amânată până pe 18 februarie

Ședința de la CCR privind pensiile speciale ale magistraţilor s-a încheiat. Potrivit surselor Observator, judecătorii au amânat decizia pentru data de 18 februarie. 

S-a încheiat şedinţa CCR

S-a încheiat şedinţa CCR, după aproximativ 50 de minute.

Judecătorul Gheorghe Stan, care se afla în concediu, a ajuns la CCR

Judecătorul Gheorghe Stan, a cărui prezenţă la şedinţa de miercuri a CCR era incertă, după ce în spaţiul public au apărut informaţii că ar fi intrat în concediu paternal, a ajuns la sediul instituţiei şi a intrat în sala unde la ora 10.00 a început şedinţa. Toţi judecătorii CCR sunt prezenţi.

Dragoş Pîslaru despre situaţia de la CCR

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, afirmă, în legătură cu situaţia de la Curtea Constituţională în cazul sesizării privind legea pensiilor magistraţilor, că este „absolut inacceptabilă tergiversarea” de la acest moment şi că justiţia „nu poate să fie capturată de un cerc de interese în jurul unei conduceri despre care există investigaţii în media care sugerează despotism şi partizanat politic”. Ministrul spune că face aceste afirmaţii în nume personal. Instituţional, Pîslaru precizează că proiectul legii pensiilolr magistraţilor a fost discutat cu Comisia Euroepană şi agreat de aceasta.

"Este absolut inacceptabilă tergiversarea la care asistăm în acest moment. O să o spun cu subiect şi predicat, justiţia nu poate să fie capturată de un cerc de interese în jurul unei conduceri despre care există investigaţii în media care sugerează despotism şi partizanat politic. Nu cred că cineva din ţara asta poate să spună că asistăm la o situaţie de dreptate. Nedreptatea este vădită, este evidentă şi este inacceptabilă", a declarat, miercuri, Dragoş Pîslaru, ministrul Investiţiilor Europene, la Digi 24.

Decizia CCR, aşteptată după 4 amânări

La şedinţa CCR din 16 ianuarie, toţi cei nouă judecători constituţionali au fost prezenţi, însă luarea unei decizii a fost amânată pentru a putea fi studiate mai multe documente, printre care şi o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Instanţa supremă cu o zi înainte.

Anterior, două şedinţe nu s-au putut desfăşura deoarece patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc, propuşi de PSD la CCR, au invocat mai multe motive printre care faptul că au fost chemaţi la serviciu în zile nelucrătoare, iar şedinţele au fost programate prea repede.

Instanţa supremă, condusă de Lia Savonea, a anunţa pe 15 ianuarie că a realizat o expertiză cu ajutorul unui expert contabil care ar arăta că prin aplicarea proiectului Guvernului pensia de serviciu a magistraţilor va fi mai mică decât cea calculată pe bază pe contributivitate, iar documentul a fost trimis judecătorilor CCR.

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.

Explicaţiile ICCJ

La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Instanţa supremă au decis cu unanimitate de voturi să sesizeze Curtea Constituţională şi în legătură cu noul proiect propus de Guvern. Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite. Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.

"(Proiectul) anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR", consideră Instanţa supremă.

De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage, alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu.

În plus, susţin ei, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.

"În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.

Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi", susţine ICCJ.