Observator » Ştiri politice » Cum ar putea răspunde România după cele trei incidente cu drone. Cristian Diaconescu vorbeşte despre un tipar

Cum ar putea răspunde România după cele trei incidente cu drone. Cristian Diaconescu vorbeşte despre un tipar

Cum ar putea răspunde România după cele trei incidente cu drone. Cristian Diaconescu vorbeşte despre un tipar Cristian Diaconescu, fostul ministru de Externe al României - Hepta
Denisa Gheorghe | Timp citire: 5 minute
Publicat la 26.07.2026, 16:40 | Modificat la 26.07.2026, 16:47

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu avertizează că incidentele succesive cu drone care au pătruns în spaţiul aerian al României nu ar trebui tratate drept simple accidente. Acesta consideră că acţiunile se înscriu într-un tipar regional de testare a reacţiei şi solidarităţii NATO pe flancul estic.

Presa internaţională a relatat pe larg despre cel de-al treilea incident în care o dronă intrată ilegal în spaţiul aerian al României a fost doborâtă de militarii români. Aparatul a fost neutralizat duminică dimineaţă, în zona Sulina-Chilia, după ce fusese detectat iniţial în afara graniţelor ţării.

Presa rusă de stat a anunţat că România a doborât o nouă dronă, însă a omis acuzaţiile formulate de preşedintele Nicuşor Dan şi de Ministerul Afacerilor Externe la adresa Federaţiei Ruse.

Relatarea agenţiei TASS a prezentat intervenţia forţelor române şi declaraţiile oficialilor de la Bucureşti, fără a menţiona responsabilitatea atribuită Rusiei de autorităţile române sau faptul că prima dronă identificată era de tip Shahed, model folosit de armata rusă în războiul împotriva Ucrainei.

Articolul continuă după reclamă

Maia Sandu: "Securitatea României este securitatea Republicii Moldova"

Prima reacţie la nivel înalt din afara României a venit din partea preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Lidera de la Chişinău a condamnat încălcările repetate ale spaţiului aerian românesc şi a transmis că Republica Moldova este alături de România.

Maia Sandu a subliniat că securitatea României este direct legată de securitatea Republicii Moldova şi a apreciat profesionalismul şi curajul Forţelor Aeriene Române.

Ecoul incidentului s-a răspândit rapid şi în presa internaţională. Publicaţiile poloneze au relatat despre tensiunile tot mai mari deasupra Mării Negre, în timp ce Ministerul bulgar al Apărării a emis un comunicat propriu. Ziarele belgiene au insistat asupra faptului că incidentele alarmante au loc în spaţiul aerian al unui stat membru NATO.

Pe acelaşi subiect

Primele relatări au fost publicate în Ucraina şi în statele din Europa Centrală şi de Est. Presa ucraineană a evidenţiat intervenţia unui avion F-16 românesc şi confirmarea autorităţilor de la Bucureşti că prima dronă doborâtă era de tip Shahed.

Publicaţiile din Ungaria au pus accent pe concluziile anchetatorilor privind originea rusească a primei drone, dar şi pe succesiunea rapidă a incidentelor.

Cine a luat decizia doborârii dronelor

Întrebat dacă decizia de intervenţie a fost luată la Bucureşti sau la nivelul NATO, Cristian Diaconescu a explicat în cadrul unei intervenţii la Antena 3 CNN că responsabilitatea le revine autorităţilor române, care cooperează însă cu structurile Alianţei Nord-Atlantice.

Reporter Antena 3 CNN: Este o decizie care vine de la Bucureşti sau este o decizie care vine de la NATO? Este luată de NATO?

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: Este o decizie care vine de la Bucureşti. Sunt, în egală măsură, mecanismele de alertă şi, evident, de comandă la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, care, în mod sistematic, cooperează cu structurile Ministerului Apărării Naţionale.

Ce aş vrea să subliniez este că, adăugându-se şi incidentele navale, practic s-a creat o problemă în ceea ce priveşte aspectul ce ţine de dimensiunea de aprovizionare cu energie. Şi acum, dacă vrem să fim naivi, considerăm că acesta este doar un accident. După părerea mea, nu.

Se înscriu, ca de altfel acţiunile de pe întreg flancul estic, în Polonia, în ţările baltice, toate aceste acte de agresiune, pentru că aşa se numesc, conform dreptului internaţional, nu neapărat pentru că eu spun acest lucru. Sugerează, deci, un tipar regional bine definit pe flancul estic, o testare a solidarităţii.

"Este nevoie de o reacţie"

Fostul ministru de Externe a arătat că posibilitatea unor astfel de acţiuni a fost discutată anterior în structurile politice, militare şi de securitate europene şi euroatlantice.

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: Acest demers a fost anunţat, de altfel, public, din diverse zone decizionale, militare, de securitate, din întreg spaţiul european şi euroatlantic. Nu a făcut nimeni un secret în legătură cu predicţiile de acest tip. Deci este nevoie de o reacţie.

Dincolo de aspectele de comunicare, în acest moment, evident, societatea românească, cetăţenii din spaţiul Alianţei Nord-Atlantice aşteaptă cu preocupare, ca să nu spun cu îngrijorare, modul în care organizaţia îşi pune în mişcare resursele pe care le are, politice, diplomatice, dar şi militare, pentru a opri acest tip de escaladare. Pentru că este o escaladare.

După doborârea celei de-a treia drone, duminică dimineaţă, preşedintele Nicuşor Dan a acuzat direct Federaţia Rusă şi a anunţat un protest diplomatic.

Şeful statului a calificat drept "inadmisibilă şi intolerabilă" continuarea încălcării spaţiului aerian al României, care este, în acelaşi timp, spaţiu aerian al NATO şi al Uniunii Europene.

Ce ar putea urma dacă se confirmă originea rusească

Fostul ministru de Externe a fost întrebat şi care ar trebui să fie reacţia Bucureştiului dacă anchetele vor demonstra că şi celelalte două drone erau de provenienţă rusească.

Reporter Antena 3 CNN: Dacă, în urma acestor anchete, se va dovedi că şi cele două drone căzute, cea de astăzi şi cea de ieri, sunt de provenienţă rusească, aşa cum s-a întâmplat în cazul de vineri, cu cea de la Buzău, ce credeţi că se va întâmpla? Care va fi reacţia României?

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: Va trebui să existe o reacţie a României, cum vă spuneam. Nu am elementele pentru a decide. În mod evident, un anumit tip de escaladare nu este dorit nici de noi, nici de partenerii noştri, dar există o gamă foarte largă de elemente de sprijin de natură militară şi politică, prin care să se asigure atât apărarea, cât şi descurajarea.

Aş vrea însă să mai adaug un lucru. Astăzi, când vorbim, state aflate în zona de confluenţă cu aceste ameninţări, precum Finlanda şi Polonia, sunt angajate în relaţii parteneriale regionale, în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi nu numai, cu state din zonă, cu proximităţi geografice, dar, în egală măsură, au spus cât se poate de clar şi direct: "În primul minut ştim că va trebui să ne apărăm singuri."