Bolojan prezintă stadiul proiectelor care sunt jaloane în PNRR. Legea salarizării: riscăm să pierdem 770 mil €

"Am avut astăzi ultima şedinţă de guvern înainte de sesiunea extraordinară a Parlamentului de săptămână viitoare, în care discuţiile vor fi calate pe proiectele din PNRR şi am făcut o trecere în revistă a acestora, având în vedere impactul lor, câteva miliarde de euro finanţarea lucrurilor la autostrăzi, la spitale, la calea ferată, în toate localităţile din România. Săptămâna viitoare este o săptămână importantă din punct de vedere parlamentar, dar şi al aprobării legilor din PNRR", a spus premierul interimar.

Premierul interimar a subliniat că un proiect care n-a fost, din păcate, încă finalizat, este cel legat de salarizare.

"Discuţiile pe salarizare au continuat şi astăzi, vor continua şi mâine, şi dacă e să fac o apreciere personală, consider că, în faza în care suntem, este puţin probabil să avem o dezbatere a acestui proiect săptămâna viitoare. Consider că, în două-trei zile, discuţiile ar putea fi încheiate, în aşa fel încât, într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august, prima săptămână, Parlamentul să discute şi această lege foarte importantă", a spus Bolojan.

Ilie Bolojan a declarat că proiectul Legii salarizării nu a fost încă depus și că, în etapa actuală, este puțin probabil ca acesta să fie dezbătut în sesiunea extraordinară a Parlamentului de săptămâna viitoare. Premierul interimar a precizat însă că ar putea fi convocată o nouă sesiune extraordinară la începutul lunii august, dedicată acestui proiect.

Bolojan a afirmat că Legea salarizării a fost amânată de mai multe guverne, deși trebuia adoptată în anii anteriori. Potrivit acestuia, este vorba despre un proiect dificil, deoarece orice variantă ar fi aleasă nu poate mulțumi toate categoriile afectate.

Premierul interimar a susținut că noua lege ar urma să introducă mai multă echitate în sistemul de salarizare și să coreleze creșterea salariilor cu evoluția economiei, fără ca statul să recurgă la împrumuturi care să depășească nivelul suportabil pentru România.

El a arătat că există în prezent ministere în care nivelul de salarizare este dublu față de alte instituții, deși angajații desfășoară activități aproximativ similare.

Potrivit lui Bolojan, prin acest proiect nu ar urma să scadă niciun venit, iar acolo unde va fi nevoie vor fi acordate compensații. La finalul aplicării legii, două treimi dintre salarii ar urma să crească, în timp ce o treime ar stagna până când va fi ajunsă din urmă de celelalte categorii.

Ilie Bolojan a adăugat că au fost purtate discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene, în aşa fel încât să ajungem la un acord care, pe de o parte, să ţină cont de angajamentele României de a ne controla deficitul, de a scădea în anii următori, pe de altă parte, să ne încadrăm în ţintele care sunt stabilite.

"Atunci, s-a acceptat un plafon de aproximativ 12 miliarde, 12,1 miliarde, care reprezintă 8,1% din PIB, adică un fond de salariu ceva mai mare, nu 7,1%, dar reprezintă creşterea efectiv nominală a PIB-ului, adică o creştere cu 7,3%, aşa cum este stabilită", a explicat Bolojan.

Cele şase capitole care corespund unor proiecte depuse în Parlament

El a precizat că sunt şase capitole importante care corespund unor proiecte care au fost depuse în Parlament.

"Cu excepţia unuia dintre ele, celelalte, din punctul meu de vedere, sunt într-o situaţie în care pot fi dezbătute fără niciun fel de probleme şi eventual aprobate", a spus Bolojan.

El a arătat că un proiect depus care nu are probleme, este recompensarea personalului din ANAF şi din Vamă pentru încasările suplimentare pe care le vor realiza în aşa fel încât să fie combătută evaziunea fiscală şi să se îmbunătăţească colectările la buget.

"Proiectul este avisat de Comisie şi nu are probleme", a spus Bolojan.

El a anunţat că un al doilea proiect este cel legat de cariera din administraţie, atât reglementări care ţin de funcţionarii publici, dar şi de către cei care fac parte din contractual.

"Este un proiect propus de Agenţia Naţională a Funcţionalelor Publici, susţinut de Ministerul Dezvoltării. Vor mai fi, probabil, observaţii în acest proiect, în aşa fel încât să se clarifice modul în care putem avea o carieră predictibilă a funcţionarilor în administraţie şi, de asemenea, standarde cât mai bune" a afirmat Ilie Bolojan.

Potrivit premierului interimar, un al treilea proiect este codul urbanismului.

Bolojan a spus că este un proiect cu impact mare, atât din punct de vedere al administrării localităţilor din România, dar şi din punct de vedere financiar, care are un impact de 970 de milioane de euro.

"Este în dezbatere în Comisia de Administraţie a Camerei Deputaţilor. Au avut loc discuţii în această perioadă şi există un acord pentru ca modificările la proiect să se facă, inclusiv aspectele care ţin de Bucureşti, în aşa fel încât cu data de 1 ianuarie 2028, eliberarea autorizaţiilor de construire pe teritoriul Capitalei să se facă nu de către primările de sector, ci de către Primăria Generală a Capitalei", a anunţat premierul interimar.

Premierul a mai arătat că un al patrulea domeniu important este cel legat de decarbonizare.

"Aici sunt două proiecte de lege, unul privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, un proiect care reglementează că guvernele României vor veni cu scheme de finanţare a înlocuirii încălzirii pe lemne cu randamente scăzute, cu alte forme de încălzire, pompe de căldură geotermal-fotovoltaic şi aşa mai departe, în aşa fel încât lemnul care se taie din pădurile României şi poate fi înlocuit prin o folosire mai eficientă sau prin alte sisteme de încălzire, să fie într-o cantitate mai mică. De asemenea, s-a propus un proiect legat de reglementări privind proiectele pe hidrogen", a spus el.