Parlamentul are prea mulţi angajaţi, susţine Eugen Teodorovici: "Şi parlamentarii sunt foarte mulţi, dar şi personalul"

Parlamentul României are prea mulţi angajaţi, iar structura instituţiei ”mamut” ar trebui regândită, a declarat într-un interviu acordat News.ro preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat, Eugen Teodorovici.

”Sunt foarte mulţi angajaţi în Parlament. Şi parlamentarii sunt foarte mulţi, dar şi personalul, acei aproximativ 3.500 de angajati, este un număr imens. Este vorba de 3.500 de angajaţi, în afară de cei aproape 500 de senatori şi deputaţi şi fără angajaţii din cabinetul parlamentarilor. Gândiţi-vă că sunt ministere care cumulat nu au atâţia angajaţi. Şi pentru ce? Vedeţi dumneavoastră o avalanşă de iniţiative legislative? Structura este mult supradimensionată şi nu este normal. Şi acest lucru se întâmplă în multe entităţi publice, nu doar în Parlament”, a afirmat Teodorovici, pentru News.ro.

El consideră că ar trebui regândită structura Parlamentului şi că este necesară o structură cu aceeaşi personalitate juridică, nu două ca în prezent, pentru Camera Deputatilor şi pentru Senat.

”Sunt bugete separate, ceea ce nu mi se pare normal. Nu este în regulă, de exemplu, ca atunci când vrei să reabilitezi o faţadă a Parlamentului, să pună, să zicem, bani doar Senatul, dar Camera poate nu vrea să pună bani sau să nu aibă resursele financiare necesare", a spus Teodorovici.

El consideră că ar trebui să existe un singur buget şi o singură entitate juridică pentru Parlament.

”Trebuie văzut exact ce face personalul, inclusiv pe grupuri parlamentare, pentru ce au fost ele înfiinţate. Face fiecare sau nu ce are de făcut? Este eficient modul în care au fost gândite structura şi atribuţiile acestui mamut care este Parlamentul? Eu zic că nu”, a menţionat Teodorovici.

Fostul ministru al Finanţelor consideră că România nu este în pericol să ajungă într-o nouă criză economico-financiare, însă pentru ocreştere sustenabilă trebuie restructurate companiile de stat cu pierderi.

”Avem foarte multe găuri negre în care banii se cheltuie într-un mod total nejustificat, iar acest lucru poate avea repercusiuni în viitorul apropiat. Asta ar fi principala noastră zonă de risc. Sunt foarte multe relaţii între companii de stat care sunt de domeniul ajutorului de stat nepermis. Şi atunci când Comisia Europeană se va 'trezi' şi va discuta cu România în alţi termeni pe acest subiect, veţi vedea câte se vor întâmpla peste noapte”, a avertizat Teodorovici.

El dă ca exemplu CFR, care transportă pentru Oltchim anumite materii prime.

”Atâta timp cât Oltchim are datorii la stat, tu, ca stat, nu-i mai poţi permite facilităţi, că asta însemnă ajutor de stat. Felul în care ANAF se comportă cu anumite companii, pe unele poate le scapă întâmplător, în timp ce pe altele pune o presiune mai mare. Este o formă de ajutor de stat sau de practică neloială pe care, din păcate, statul o practică”, a spus Teodorovici. 

Senatorul PSD consideră că România trebuie să renunţe la aceste forme de ajutor de stat.

”În 2015 a fost acordat un ajutor de stat Institutului Cantacuzino, de exemplu, care din păcate nici azi nu produce. Nici până azi nu s-a făcut absolut nimic. Poate şi taxa de clawback trebuie regândită, în aşa fel încât noi să-i încurajăm pe cei care vor să producă în România medicamente”, a menţionat Teodorovici.

Senatorul a criticat măsura Guvernului de modificare a sistemului contribuţiilor sociale obligatorii,care vor fi datorate, de la 1 ianuarie 2018, integral de către angajat, însă obligaţia stabilirii, reţinerii şi plăţii acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni, în continuare, angajatorului.

”Nu înţeleg de ce se vine cu astfel de măsuri care încă nu au fost de nimeni cerute. Vino cu ceea ce piaţa cere. Sunt şi foarte multe blocaje care în alte ţări nu se întâmplă”, a spus Teodorovici. 

Senatorul nu este de acord nici cu taxarea muncii part-time ca pe cea cu normă întreagă.

”Dacă tipul tău de activitate îţi cere să ai angajaţi doar pentru o parte din zi, eu nu pot plăti pentru ei ca angajator obligaţiile pentru sănătate şi pentru partea socială la nivelul unui salariu minim pe economie, nu poţi face asta. Tu, ca stat, trebuie să ajuţi mediul economic”, a declarat preşedintele Comisiei de buget, finanţe din Senat.

În plus, senatorul consideră că artrebui eliminat salariul minim pe economie, cel puţin pentru sectorul privat.

”Trebuie regândită filosofia. Ca stat, stabileşti care este coşul minim pentru un român, să se descurce în viaţa de zi cu zi, în condiţii minimale. Dacă este 1.450 lei, poţi impune această sumă in sectorul bugetar, nu pentru cel privat. Pentru sectorul privat, trebuie găsite stimulente, ca acesta să fie determinat să nu ofere salarii sub 1.450 lei”, spune el.

Sursă: news.ro

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰