28 ianuarie, Sfântul Efrem Sirul. Sărbătoare importantă în calendarul ortodox

Sfântul Efrem Sirul, supranumit "Harpa Duhului", s-a născut în jurul anului 306, în Nisibis, în Siria. Conform crestinortodox.ro, în ciuda persecuţiilor lui Diocleţian şi în ciuda faptului că în Nisibis îşi aveau sălaş o mulţime de religii păgâne, Sfântul Efrem a crescut într-o atmosferă creştină autentică. 

Din imnele sale putem trage concluzia că ambii săi părinţi erau creştini. Mai mult, Sfântul Efrem a crescut sub îndrumarea Sfântului Iacob, primul episcop din Nisibis, ales în 308. Efrem este botezat de tânăr şi apoi hirotonit diacon. Înzestrat cu darul lacrimilor şi cu un enorm talent poetic pe care îl pune în slujba lui Dumnezeu, Sfântul Efrem îşi începe astfel lucrarea sa de conducere a oamenilor spre Hristos.

După ce oraşul scapă de trei asedii ale perşilor (Sfântul Efrem punându-le pe seama rugăciunilor Sfântului Iacob), nevrednicul de pomenire împărat Iulian Apostatul, în urma unei campanii militare dezastruoase, este silit să încheie o pace prin care cedează Nisibisul perşilor. Sfântul Efrem se refugiază astfel în Edessa, unde şi trece la Domnul în 373 sau 379, după ce într-o călătorie la Cezareea Capadociei se întâlneşte cu Sfântul Vasile cel Mare. A fost înmormântat fără pompă, în cimitirul unde erau înhumaţi străinii.

Sfântul Efrem Sirul a făcut foarte multe comentarii la Sfânta Scriptură. În original se păstrează câteva comentarii la primele două cărţi biblice: Facerea şi Ieşirea. Mai multe comentarii din Vechiul şi Noul Testament se păstrează în traduceri diferite, cele mai multe în armeană.

Conform sursei amintite, de la Sfântul Efrem ne-au rămas peste 400 de imne. De asemenea, de la el avem şi predici, dar şi câteva scrieri teologice. Dar cu siguranţă cea mai cunoscută compoziţie a sfântului este rugăciunea care îi poartă numele şi care a intrat şi în slujbele Bisericii din Postul Mare.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰