Antena Meniu Search
x

Video Ce este altiţa şi ce înseamnă de fapt includerea iei româneşti în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO

Inclusă în patrimoniul cultural UNESCO, ia reprezintă chintesenţa tuturor obiceiurilor noastre româneşti. Este o frântură ruptă din identitatea poporului nostru, care a traversat istoria, iar meşteşugarii, cei puţini la număr care au mai rămas, duc acum tradiţia mai departe. Din Mehedinţi până-n Bucovina şi din Banat până -n Maramureş... ia românaescă a traversat secole, a rezistat, dar s-a şi reinventat. Iar arta acestui meşteşug va dăinui în timp datorită acestor oameni cu har.

De Cristina Oprea la 06.12.2022, 09:25
Vezi și

Ne aflăm în Ponoare, judeţul Mehedinţi, în atelierul Oanei Dumitrescu, din mâinile căreia au ieşit mii de cămăşi populare. Adevărate opere de artă, acestea au făcut parte din dosarul cu care țara noastră a convins UNESCO să includă ia în patrimoniul mondial. 

Oana Dumitrescu: Am crescut cântând și cosând. Mergeam cu oile şi asta făceam. Seara mama mă controla să vadă cât am lucrat. Dar nu m-am gândit că acesta va fi modul meu de a trăi toată viaţa. Nu mă văd să fac altceva. 

Altiţa reprezintă cerul. Creţul acesta care se află sub altiţă, pământuil.  Râurile care coboară pe mânecă reprezintă râurile noastre, iar şirul acesta de la mână reprezintă marea. 

Cristina Oprea, reporeter Observator: Pe cămașa românească nimic nu este întâmplător. Fiecare impusatura a acului este plină de însemnătate. Cusătura în cruce de pe altita este chiar legătura meșterului cu divinitatea. 

Pe acelaşi subiect

 

Printre cei care au făcut documentația este și Roxana Dobre, etnograf la muzeul Olteniei. 

Ia românească, în patrimoniul cultural UNESCO

Roxana Deca, mezeograf: Este o recunoaştere excepţională şi meritată, pentru că atunci când un element de patrimoniu cultural imaterial intră în lista reprezentativă a UNESCO se presupune că acesta se practică şi este viu în teren. 

După ce a aflat că ia românească a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, Oana Dumitrescu speră ca măcar acum micii meşteşugari să primească respectul pe care-l merită. 

Oana Dumitrescu: Mi-aş dori din suflet să fim apreciaţi pentru munca pe care o facem în realizarea unei ii şi a unui costum popular şi din toată inima mi-aş dori să nu mai lucreze nimeni ia noastră. Căci piaţa a fost agasată de produse ce se numesc ie, dar care sunt create electronic, cu maşini de brodat industrial şi atunci noi am devenit foarte mici.

Ia românească este purtată cu mândrie în toate zonele din ţară

În Bucovina, portul popular este sacru. 

De aici şi până aici. Altiţa. Asta e încreţeala. Astea sunt râuri. 

Tanti Virginia are 86 de ani. Avea 6 ani când mama i-a pus pentru prima oară acul în mână. 

Arată fala. Fala noastră. Cât e de mare fala. Cât e de încărcată cămaşa, cât e de frumoasă, împodobită, cu culori avem bejul maroul cremul şi astea arată fala noastră de bucovinean. 

Decizia UNESCO este una istorică pentru ţara noastră, iar ia stă acum la loc de cinste alături de doina românească, dansul căluşarilor, dar şi ceramica de Horezu. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News!

Observator » Stiri sociale » Ce este altiţa şi ce înseamnă de fapt includerea iei româneşti în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO