Tradiţii la români în noaptea de Sfântul Andrei. Povestea strigoilor şi a fetelor nemăritate

700.000 de români cu numele Andrei, Andreea şi derivatele acestora îşi sărbătoresc astăzi onomastica.

Sărbătoarea vine cu multe superstiţii, dar şi cu ritualuri de îndepărtare a spiritelor rele.

În Mureş, oamenii au pus la geamuri şi uşi crengi de trandafir pline cu spini, ca să ţină strigoii la distanţă. Iar în Bihor, fetele şi-au pus azi-noapte busuioc sub pernă, ca să-şi viseze ursitul.

Vezi și

Tradiţia spune că odată cu lăsarea întunericului, la geamuri şi uşi pândesc duhuri rele.

În comuna Goreni din Mureş, oamenii, îmbrăcaţi în haine populare, şi-au pregătit hainele încă de la amiază. Au pus spini de trandafiri la intrări şi au dat cu usturoi şi busuioc.

"În această noapte, strigoii morţi veneau pe pământ, se întâlneau cu cei vii şi duceau o luptă. Iar a doua zi, pe cei vii îi vedeam zgâriaţi pe faţă. Şi aşa ştiau oamenii care sunt strigoii satului, care le fură laptele de la vaci", a explicat Marinela Suciu.

Şezătoarea fetelor era întreruptă de fărşang, un băiat costumat, cu mască, care le tachina pe fete. Apoi îşi alegea mireasa.

Între dealuri și păduri dese, în Luncasprie, un mic sat din Bihor,  noaptea de Sfântul Andrei mai este numită şi Noaptea Lupilor.

Ca să se ferească de rele, localnicii dau tocul uşilor cu usturoi, iar animalele le stropesc cu agheasmă.

În seara de Sfântul Andrei, fetele nemăritate îşi pun busuioc sub pernă, ca să-şi viseze ursitul.

Altele pun o bucată de cărbune, un pieptăn, o oglindă şi lână sub patru farfurii. Apoi aleg una la întâmplare.

Dacă nimeresc cărbunele, soţul va fi cu ten măsliniu. Oglinda înseamnă că va fi frumos. Pieptănul, un tânăr cu dinţi mari, iar lâna - un bărbat cu mult păr.

Iar femeile fac calendarul de ceapă şi se uită atent şi la cer. Dacă e senin, urmează o iarnă blândă.

Astăzi sunt sărbătoriţi 700.000 de români poartă numele de Andrei, Andreea și derivate ale acestora

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰