Financial Times: Super Liga Europei copiază modelul competițiilor nord-americane. Cum se împart în realitate banii
Financial Times publică o analiză amplă a modelului de afaceri din spatele noii competiții care a aruncat în aer fotbalul european - Super Liga Europei. Publicația a intrat în posesia unor documente interne care detaliază planul competiției și care prevăd strategii de partajare a veniturilor și de control al costului, asemănătoare competițiilor sportive americane de elită.
Planurile din spatele Super Ligii Europei, care strânge cele mai importante cluburi de fotbal din lume, arată un efort fără precedent de a echilibra câștigurile între cele mai bogate echipe ale sportului. Măsurile, care variază de la aranjamente de repartizare a veniturilor, la limite stricte de cheltuieli, au fost confirmate pentru Financial Times de către persoane implicate în protect și seamănă foarte mult cu structura competițiilor sportive de top din America de Nord.
Super Liga va aduce 4 miliarde de euro pe sezon din drepturile de difuzare globală și sponsorizări, dublu față de Champions League
12 de cluburi de top, inclusiv Manchester United din Anglia, Real Madrid din Spania și AC Milan din Italia, s-au înscris pentru a se alătura competiției care amenință să spargă structurile de putere existente în cel mai urmărit sport din lume, notează sursa citată. În ciuda revoltelor în rândul fanilor, politicienilor europeni și experților în fotbal, cluburile din Super Liga Europei continuă cu un proiect despre care cred că va strânge peste 4 miliarde de euro pe sezon din drepturile de difuzare globală și sponsorizări. Suma este dublă față de cea din Liga Campionilor, cea mai mare competiție intercluburi din Europa, pe care Super Liga vrea să o înlocuiască.
Cum se împart banii în Super Liga Europei
- Super Liga: Real Madrid, Chelsea şi Manchester City ar putea fi excluse din semifinalele Ligii Campionilor
- 3,5 miliarde de euro ar urma să fie bugetul anual al Superligii Europei, competiţia care poate zdruncina soarta...
- Revoluţie în fotbal: 12 cluburi vor să lanseze Super Liga Europei. Care este formatul, cine o conduce şi reacţia...
Potrivit unor surse apropiate proiectului, cele 15 „cluburi fondatoare” ale Super Ligii ar împărți 32,5% din venituri. Alte 32,5% vor fi distribuite între toate cele 20 de echipe participante, inclusiv cele cinci cluburi invitate să joace în competiție în fiecare an. Alte 20% din venituri ar fi alocate în funcție de „merit” sau ar fi dependente de performanța în competiție. Ultimele 15% vor fi împărțite în funcție de cât de mare este audiența pe care o atrag meciurile. O persoană direct implicată în proiect a declarat că modelul de distribuție a câștigurilor înseamnă că echipa câștigătoare a competiției va primi doar de 1,5 ori mai mult decât ultima clasată. Prin comparație, în campionatul Spaniei raportul este de 3,5 ori mai mare. Cu toate acestea, cluburilor li se va permite să păstreze toate veniturile din încasările de bilete și din acordurile de sponsorizări.
Modelul de business nord-american
Modelul este mai apropiat de cel al ligilor sportive din America de Nord, cum ar fi Asociația Națională de Baschet și Liga Națională de Fotbal, în care francizele încheie acorduri comerciale comune și negociază înțelegeri colective cu jucătorii și adoptă diferite măsuri pentru a diminua diferențele financiare dintre echipe. Aceste competiții sunt „închise”, ceea ce înseamnă că echipelor li se garantează locul în fiecare an, asigurând venituri și profituri constante pentru proprietari.
Structura Super Ligii Europei reprezintă o ruptură totală de modul în care fotbalul european a fost guvernat ani de zile. Adică o structură „piramidală” care asigură că orice echipă, prin succesul de pe teren, poate ajunge la premiile din vârf.
Mulți dintre principalii arhitecți ai Super Ligii Europei, precum Manchester United, Liverpool și AC Milan au proprietari americani, iar costul de lansare a competiției, de 3,25 miliarde de euro, este finanțat printr-un acord cu banca de investiții americană JPMorgan Chase. Cu toate acestea, forța majoră din spatele proiectului este Florentino Pérez, președintele lui Real Madrid, care a fost numit președinte al Super Ligii. Acesta a explicat că echipele de top sunt ruinate după ce au intrat într-o criză financiară - multe au suferit de pe urma scăderii încasărilor din bilete din cauza pandemiei și sunt greu îndatorate.
O altă caracteristică comună a francizelor americane este limita strictă de cheltuieli. Cluburile care formează Super Liga s-au angajat să folosească doar 55% din veniturile lor pentru „cheltuieli sportive”, cum ar fi salariile jucătorilor, transferurile și comisioanele pentru agenți, conform surselor. Cluburile europene cheltuiesc de obicei între 70 și 80% din venituri doar pentru salariile fotbaliștilor. Cluburile din Super Liga Europei au semnat, de asemenea, o clauză de „impozit egal”, astfel încât „impozitul pe venit din salarii să fie normalizat și calculat la o rată de 45%”. Asta înseamnă că echipele din Spania, unde fotbaliștii plătesc un impozit mai mare decât în Italia sau Anglia, nu sunt în dezavantaj competitiv atunci când sunt evaluate limitele de cheltuieli.
Documentele mai arată că membrii Super Ligii trebuie să aibă „câștiguri finale pozitive înainte de dobândă, impozite, amortizare și profit net”. Adică să rupă dinamica din trecut, când multe cluburi, în special cele cu proprietari bogați, au acumulat pierderi uriașe după ce au cumpărat cei mai buni jucători în goana după trofee.
Conducerea Super Ligii Europei a refuzat să comenteze datele, dar a spus că modelul său de business se bazează pe plăți mai mari, de „solidaritate” către echipe mai mici și pe un efort de a crea un „model durabil pentru întreaga piramidă a fotbalului”.
Superliga europeană ar putea începe în septembrie, a declarat secretarul general al noii competiţii, Anas Laghrari, pentru Le Parisien. "Totul ar putea începe peste cinci luni", chiar şi în cazul neajungerii la un acord cu UEFA, a precizat acesta.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰