În "Thailanda Europei", doar turiștii străini se bucură de vacanțe. Localnicii nu își mai permit să plece

La un chioșc cu vedere spre feriboturile ancorate în portul Piraeus, Tassos Papadopoulos vinde bilete către insulele Saronice. La ora 17:00, pe o zi toridă de vară, el privește mașinile și camioanele care urcă pe rampa feribotului către Aegina. Față de anul trecut, cozile sunt mult mai scurte. "Se pare că oamenii nu mai călătoresc. Traficul de weekend e mai mare, dar vânzările de bilete au scăzut cu aproximativ 50%", scrie The Guardian. 

Insulele Saronice sunt populare datorită proximității față de Atena. În 2024, Aegina a atras peste 2 milioane de vizitatori, mulți greci cu buget restrâns, atrași de prețurile accesibile ale feriboturilor.

"În aceeași perioadă a anului trecut, toate șezlongurile erau ocupate până la ora 10 dimineața", spune Konstantinos Tsantas, proprietarul unei afaceri de sporturi acvatice, privind spre țărmurile Peloponezului. "Anul acesta sunt goale. Știu că afacerile cu sporturi acvatice din întreaga țară se plâng la fel: vânzările sunt în scădere. Și gândiți-vă, Aegina este relativ ieftină."

2025 va rămâne în memorie ca anul în care grecii au renunțat, în masă, la tradiționala vacanță de vară. Bucuriile fără griji ale verii au cedat în fața realității dure a traiului zilnic. "Studiile noastre arată că unul din doi greci nu va pleca în vacanță anul acesta", spune Takis Kalofonos, consilier financiar șef la EKKE, sindicatul consumatorilor din Grecia.

"Acum 10 ani, oamenii își luau 20 sau chiar 30 de zile libere; anul acesta e mai puțin de o săptămână. Insulele din Ciclade sau alte insule îndepărtate sunt doar un vis pentru mulți. Cum să plătești 450 de euro pentru biletele unei familii de patru persoane cu mașină, când salariul mediu lunar e 1.342 euro?"

Grecia, inaccesibilă propriilor locuitori

Pentru mulți, tradiționala vacanţă din august, adesea legată de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului pe 15 august, s-a redus la câteva zile petrecute cu familia sau prietenii în sate de pe continent. "Mi-ar plăcea să merg în Amorgos, dar este mult prea scump. Nu pot plăti 200 de euro pe noapte pentru o cameră. Toți prietenii mei sunt în aceeași situație. Luăm doar câteva zile libere, ici și colo", a declarat Ismini, în vârstă de 28 de ani, angajată în retail cu un salariu lunar de 850 euro.

Datele Eurostat confirmă situația: 46% dintre greci, cu 19% mai mult decât media UE, nu și-au permis anul trecut o vacanță de o săptămână. În Atena, luna august s-a transformat într-o scenă aproape imposibilă: transportul public e supraaglomerat, traficul în centrul orașului aproape a rămas la fel de haotic, cinematografele în aer liber sunt pline, iar barurile și restaurantele sunt neîncăpătoare pentru tinerii care nu au putut pleca.

Paradoxal, Grecia devine tot mai inaccesibilă propriilor locuitori tocmai pentru că este o destinație ideală pentru turiști străini. Anul trecut, 36 de milioane de vizitatori străini, aproape de patru ori populația rezidentă, au făcut din Grecia una dintre cele mai populare destinații turistice globale, generând 21,7 miliarde euro venituri și ajutând Atena să reducă datoria publică de la 180% la 153,6% din PIB.

Succesul turismului a dus însă la creșterea prețurilor: salariile au stagnat, depășite de inflație, iar costul vieții a explodat. Mulți greci spun că le convine mai mult să călătorească în străinătate decât în propria țară.

În timp ce turiștii străini se bucură de frumusețea Greciei, pentru localnici plăcerea vacanțelor a devenit amintire amară. "Suntem Thailanda Europei; oferim servicii pentru alții. Străinii trăiesc visul în Grecia, iar noi simțim partea rea a realității. Cine ar mai vrea să plece în vacanță când facturile cresc zilnic?", spune Aris Apikian, un comerciant în centrul Atenei.

Supraturismul sufocă orașele din Europa

În Europa, fenomenul "revenge travel" după pandemie a agravat situația, ducând la orașe suprapopulate tot timpul anului, scrie CNN. Barcelona, Veneția sau Parisul se confruntă cu străzi aglomerate de turiști și un nivel de zgomot greu de suportat pentru localnici.

"Înainte de pandemie, părea normal. Acum, turiștii depășesc numărul localnicilor în centrul orașului. Magazinele și restaurantele nu mai sunt pentru noi", a declarat Maite Domingo Alegre, o profesoară din Barcelona.

Chiar și protestele împotriva supraturismului, precum blocarea Luvrului sau manifestațiile din Spania și Italia, reflectă tensiunea între nevoile localnicilor și economia turistică. "Am avertizat acum 10 ani că această situație va scăpa de sub control. Localnicii au dreptate să fie nemulțumiți", a declarat Noel Josephides, un operator de turism britanic.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰