(P) Ascultă-ți corpul, fii atent la semnele burnout-ului și bolilor de inimă – 10 adevăruri esențiale de avut în vedere pentru o sănătate cardiovasculară echilibrată

1. Stresul cronic și burnout-ul afectează grav sănătatea inimii

Stresul cronic și burnout-ul afectează grav sănătatea cardiovasculară, prin mecanisme fiziologice complexe – acestea „determină creșterea nivelului de hormoni de stres, precum cortizolul și adrenalina, care au efecte directe asupra inimii”, explică Dr. Mercea, putând provoca modificări ale tensiunii arteriale și contribuind la dezvoltarea bolilor cardiovasculare, inclusiv hipertensiune și boli coronariene.

2. Semnele timpurii ale stresului cronic asupra inimii nu trebuie ignorate

Este important să recunoaștem din timp semnalele stresului cronic, înainte ca efectele acestuia să se agraveze. Dr. Mercea subliniază că „palpitațiile, oboseala extremă sau dureri toracice frecvente pot fi indicii că stresul începe să pună presiune asupra inimii”. Astfel de simptome nu trebuie ignorate, iar o consultare medicală rapidă poate preveni agravarea situației - iar o vizită rapidă la medic poate preveni situații mai complicate din sfera cardiologică. „Unul dintre primele semne poate fi creșterea frecvenței cardiace în repaus. Dacă observi că inima îți bate mai repede decât de obicei, chiar și în momentele de liniște, acesta poate fi un indiciu că sistemul tău nervos este în alertă constantă. Oboseala persistentă și lipsa de energie sunt și ele semnale de alarmă. Stresul cronic poate epuiza rezervele de energie ale organismului, făcându-te să te simți extenuat chiar și după odihnă. Tulburările de somn, cum ar fi insomnia sau somnul neodihnitor, sunt frecvente și pot agrava starea de oboseală”, punctează medicul. Nu în ultimul rând, atrage atenția aceasta, nu trebuie neglijate nici simptomele emoționale, cum ar fi anxietatea crescută, iritabilitatea sau senzația de copleșire.

3. Burnout-ul este asociat cu un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare

Stresul constant afectează nu doar ritmul cardiac, dar și sănătatea vaselor de sânge, favorizând apariția aterosclerozei - Stresul constant nu afectează doar ritmul cardiac, ci și sănătatea vaselor de sânge, favorizând apariția aterosclerozei. „Burnout-ul poate contribui la apariția hipertensiunii arteriale și aritmiilor, iar în cazurile severe, chiar la boli coronariene”, explică Dr. Mercea.

4. Stresul cronic contribuie la inflamație și crește riscul de ateroscleroză

Inflamația cronică este un alt efect al stresului prelungit, care poate favoriza formarea plăcii ateromatoase în artere. „Stresul persistent crește nivelul inflamației în organism, ceea ce poate accelera procesul de ateroscleroză, având astfel un impact direct asupra sănătății cardiovasculare.”

Cum se întâmplă acest lucru, de fapt? „Când experimentăm burnout, corpul nostru rămâne într-o stare permanentă de stres. Nivelurile ridicate și prelungite de hormoni de stres, precum cortizolul și adrenalina, cauzează vasoconstricție și creșterea tensiunii arteriale. Această hipertensiune persistentă poate deteriora pereții vaselor de sânge, favorizând depunerile de colesterol și formarea plăcilor de aterom, ceea ce duce la bolile coronariene”, detaliază Dr. Simona Mercea.

5. Evenimentele cardiovasculare acute pot fi cauzate de stres cronic

Când trăim într-o permanentă stare de tensiune, crește riscul de a ne confrunta cu evenimente cardiovasculare acute. „Stresul prelungit poate provoca spasme ale vaselor de sânge și poate determina formarea cheagurilor de sânge, ducând astfel la infarct miocardic sau accident vascular cerebral.”

6. Burnout-ul este strâns legat de insomnie și riscurile pentru inimă

Somnul insuficient sau de calitate slabă este, din păcate, un alt efect al burnout-ului, având un impact major asupra sănătății inimii. „Lipsa unui somn odihnitor duce la creșterea nivelului de cortizol și adrenalina, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra inimii, crescând riscul de hipertensiune și alte afecțiuni cardiovasculare”, atrage atenția medicul.

Mai mult decât atât, hormonii de stres, în special cortizolul și adrenalina, au efecte dăunătoare asupra funcționării normale a inimii. „Acești hormoni provoacă vasoconstricție, care poate crește tensiunea arterială și poate determina leziuni ale vaselor de sânge”, precizează Dr. Mercea, subliniind importanța gestionării stresului pentru protejarea sănătății cardiovasculare pe termen lung.

7. Obiceiurile zilnice sănătoase pot reduce riscul de boli de inimă asociate burnout-ului

Este esențial să adoptăm un stil de viață sănătos pentru a combate efectele stresului cronic asupra inimii. „Activitatea fizică regulată, o alimentație echilibrată, somnul de calitate și tehnicile de relaxare (precum meditația sau respirația profundă) sunt esențiale pentru reducerea stresului și protejarea inimii. De asemenea, sprijinul social și echilibrul între muncă și viața personală pot juca un rol crucial”, recomandă Dr. Mercea.

8. Impactul burnout-ului asupra sănătății inimii diferă între bărbați și femei

Studiile arată că bărbații și femeile pot resimți burnout-ul și stresul cronic într-un mod diferit, iar efectele asupra sănătății inimii pot varia. „Femeile pot fi mai vulnerabile la stresul cronic, având riscuri mai mari de a dezvolta boli cardiovasculare, în timp ce bărbații tind să manifeste simptomele într-un mod mai acut”, afirmă medicul.

9. Trebuie să începem printr-o abordare holistică a stresului

Sănătatea mentală este strâns legată de cea cardiovasculară, lucru demonstrat de multiple cercetări și studii, iar pentru a diminua impactul stresului, „este fundamental să abordăm burnout-ul nu doar ca pe o problemă psihologică, ci ca pe una holistică. Integrarea tehnicilor de reducere a stresului, precum meditația, terapia cognitiv-comportamentală sau exercițiile fizice regulate, poate avea beneficii semnificative atât pentru minte, cât și pentru inimă”, este de părere Dr. Simona Mercea. Acestui lucru trebuie să i se adauge și o reevaluare a echilibrului între viața profesională și cea personală. „Acordarea timpului pentru hobby-uri, socializare și odihnă nu este un lux, ci o necesitate pentru sănătatea generală”, atrage atenția medicul.

10. Nu trebuie să ignorăm semnalele pe care ni le dă organismul

„Este crucial să nu ignorăm semnalele pe care corpul nostru ni le trimite. Dacă simțiți că sunteți prinși într-un ciclu de stres cronic, nu amânați să luați măsuri”, încheie Dr. Mercea. „Un consult medical de specialitate și schimbările de stil de viață adecvate pot preveni complicațiile serioase și pot sprijini sănătatea inimii pe termen lung.”

În concluzie, burnout-ul și stresul cronic nu doar că afectează sănătatea mentală, dar pot avea un impact devastator asupra sănătății inimii. Protejarea sănătății inimii noastre începe cu un pas esențial: ascultarea propriului corp. După cum ne recomandă Dr. Simona Mercea, „Este vital să fim atenți la semnalele pe care corpul nostru ni le transmite și să nu le ignorăm. Gestionarea stresului și prevenirea burnout-ului sunt esențiale pentru a păstra o inimă sănătoasă.” Ascultându-ne corpul și intervenind din timp, putem preveni riscurile legate de sănătatea cardiovasculară, asigurându-ne astfel o viață mai echilibrată și mai sănătoasă.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰