Miza alegerilor din Republica Moldova. Posibilele scenarii de guvernare post-electorală

Partidul pro-european de guvernământ, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), speră să-şi păstreze majoritatea, dar va avea probabil de înfruntat o provocare dificilă din partea Blocului Patriotic, un nou grup format de partidele de opoziţie proruse, dintre care cel mai mare este Partidul Socialiştilor, al cărui lider, Igor Dodon, a fost înlăturat de Sandu din funcţia de preşedinte în alegerile din 2020, potrivit News.

Ce arată sondajele

Sondajele recente sugerează că PAS îşi va pierde majoritatea în cadrul parlamentului cu 101 de locuri, fiind nevoit să caute o coaliţie cu entităţi mai mici care depăşesc pragul de 5-7% pentru partide, respectiv blocuri electorale. Printre acestea s-ar putea număra partidul pro-rus Partidul Nostru şi Blocul Alternativa, care la nivel declarativ se proclamă pro-european.

În cursă au fost acceptate iniţial 15 partide politice, patru blocuri electorale şi patru candidaţi independenţi, dar Comisia Electorală Centrală a decis vineri, în ulima zi a campaniei electorale, să excludă două partide din competiţie. Unul dintre partide face parte din Blocul Patriotic şi este condus de fosta guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah, celălalt este partidul „Moldova Mare” condus de o fosta procuroare Victoria Furtună, considerată o apropiată a fostului oligarh fugar Ilan Şor. 

Care sunt problemele-cheie

PAS consideră că aderarea la Uniunea Europeană, obiectiv pe care şi l-a propus să îl realizeze până în 2030, este esenţială pentru viitorul Chişinăului şi pentru rezistenţa sa împotriva încercărilor Rusiei de a menţine fosta republică sovietică în orbita sa. Aceste încercări, susţin oficialii, au inclus provocarea unei crize energetice şi alimentarea sentimentelor antiguvernamentale pentru a deraia eforturile Moldovei de aderare la UE.

Rezultatul este important şi pentru Europa, care încearcă să contracareze influenţa Rusiei după invazia pe scară largă a Ucrainei.

În august, liderii Franţei, Germaniei şi Poloniei au vizitat Chişinăul pentru a-şi sublinia sprijinul pentru preşedinta pro-UE Maia Sandu, o oponentă vocală a războiului Rusiei în Ucraina, care este în funcţie din 2020 şi a fost realeasă anul trecut.

Între timp, moldovenii se confruntă cu o inflaţie ridicată şi au văzut puţine progrese în ceea ce priveşte promisiunea guvernului de a combate corupţia.

Un referendum din 2024, prin care alegătorii erau rugaţi să susţină eforturile Maiei Sandu de aderare la UE, a obţinut doar cu puţin o majoritate de 50%.

Rolul Parlamentului moldovean

La fel ca în multe alte ţări europene, sistemul parlamentar din Moldova înseamnă că legislativul exercită o influenţă semnificativă, inclusiv asupra componenţei guvernului.

Un parlament controlat de PAS ar menţine pe calea cea bună procesul de aderare a Moldovei la UE, un proces care necesită eforturi legislative considerabile.

O coaliţie sau un parlament pro-rus ar transforma probabil acest efort într-o bătălie politică de lungă durată.

Ce spune Guvernul despre interferenţa Rusiei?

Maia Sandu, care a descris votul ca fiind „cel mai important” din istoria Moldovei, a acuzat Moscova că intensifică un război hibrid prin alimentarea cu ştiri false, finanţarea ilegală a partidelor şi cumpărarea de voturi. Numai în ultimele săptămâni, poliţia a efectuat zeci de raiduri legate de finanţarea ilicită.

Rusia a negat amestecul în Moldova şi a acuzat autorităţile moldoveneşti că alimentează isteria anti-rusă pentru a câştiga alegerile.

Dar oficialii moldoveni acuză de mult timp Moscova că subminează independenţa Moldovei, provocând o criză energetică şi alimentând sentimentele antiguvernamentale pentru a sabota eforturile Moldovei de aderare la UE. Luni, la începutul ultimei săptămâni de campanie electorală, forţele de securitate au arestat 74 de persoane pentru ceea ce autorităţile au numit eforturi susţinute de Rusia de a provoca tulburări.

Rolul Diasporei

Cetăţenii moldoveni vor vota în 2 274 de secţii de vot: 1 973 în Moldova, inclusiv 12 pentru locuitorii Transnistriei, şi 301 în străinătate. Marea majoritate a acestor secţii din străinătate vor fi în Europa (75 în Italia, 36 în Germania, 26 în Franţa, 24 în Regatul Unit, 23 în România şi 15 în Spania). Doar două staţii vor fi deschise în Rusia şi câte una în Azerbaidjan şi Belarus, în timp ce 22 vor funcţiona în Statele Unite şi şapte în Canada.

Dintre cei 3.299.396 de alegători înregistraţi, este de aşteptat ca circa 8% să voteze în străinătate. Întrucât datele sondajelor nu includ eşantioane de la aceşti alegători - sau din Transnistria - diaspora este probabil să joace din nou un rol decisiv. Ca şi în cazul alegerilor prezidenţiale din 2024 şi al referendumului privind aderarea la UE, rezultatul alegerilor ar putea rămâne incert până la final.

Scenarii posibile

Incertitudinea domină peisajul politic. Sondajele indică faptul că mai mult de o treime dintre alegători sunt încă indecişi, ceea ce înseamnă că rezultatul final va depinde de rezultatele oficiale publicate de Comisia Electorală Centrală în noaptea de 28 spre 29 septembrie. După încheierea urnelor, nu va fi niciun exit-poll. Primele rezultate vor veni din secţiile mici şi sunt irelevante. Un tablou de primă etapă al rezultatelor se va contura abia după procesarea voturilor din secţii mai mari.

Dacă tendinţele din sondaje se menţin, PAS ar putea pierde majoritatea absolută în Parlament, necesară pentru a menţine un guvern monopartid. În acest caz, PAS ar trebui să caute sprijin din partea altor partide pentru legislaţia cheie, ceea ce ar putea prefigura perspectiva unui blocaj politic.

În acelaşi timp, fără o majoritate absolută chiar şi pentru Blocul Patriotic, este puţin probabil ca un nou guvern să fie condus direct de fostul preşedinte Igor Dodon. Componenţa oricărei coaliţii - care ar putea include Blocul Alternativa sau Partidul Nostru - va fi decisivă, preşedinta Sandu putând fi de acord cu prim-miniştri tehnocraţi sprijiniţi de o coaliţie pro-rusă de stânga. Un astfel de aranjament nu ar opri neapărat procesul de aderare a Moldovei la UE, dar ar determina probabil eforturi de redeschidere a dialogului cu Kremlinul, menţinând în acelaşi timp discuţiile de aderare la UE. Această politică externă ambiguă ar reflecta abordarea Georgiei şi ar putea găsi sprijin din partea Ungariei lui Viktor Orbán, scrie The New Union Post.

 Posibilele scenarii de guvernare post-electorală

Experţii Asociaţiei ADEPT din Republica Moldova au analizat o serie de scenarii care pot avea loc după alegerile parlamentare din 28 septembrie, pe baza datelor obţinute în cadrul sondajelor de opinie realizate în ultima perioadă, chiar dacă mulţi analişti atrag atenţia că acestea ar putea să nu fie fiabile. ADEPT a analizat însă toate combinaţiile posibile ţinând cont de valorile comune ce leagă formaţiunile cu cele mai multe şanse de a intra în Parlament, dar şi de viziunile sunt diametral opuse.

Sunt două partide şi două blocuri electorale care, potrivit sondajelor, ar putea intra în Parlament, ceea ce ar putea duce la mai multe formule de guvernare a ţării. Astfel, o majoritate PAS (Partidul Acţiune şi Solidaritate, care se află acum la guvernare şi o susţine pe preşedinta Maia Sandu - n.r.) este probabilă, dar nu certă, în timp ce o majoritate BEP (Blocul Electoral Patriotic, care reuneşte partide proruse - n.r.) mai puţin probabilă, dar nu imposibilă.

Cel mai probabil, potrivit ADEPT, nimeni nu va obţine o majoritate, astfel că va fi nevoie de formarea unei coaliţii. O altă ipoteză luată în calcul este şi scenariul în care nu se va putea forma o alianţă de guvernare, iar ţara va fi nevoită să recurgă la alegeri anticipate, scrie TV8, potrivit News.

ADEPT analizează posibilele coaliţii ţinând seama de câteva teme sensibile care se vor impune pe scena politică - poziţionarea faţă de integrarea europeană, denumirea limbii, reglementarea conflictului transnistrean, independenţa energetică, neutralitatea şi reforma justiţiei.

Astfel, potrivit ADEPT, o alianţă dintre PAS şi Blocul Alternativa (format în jurul primarului Chişinăului, Ion Ceban) are cea mai mare probabilitate, deoarece cei doi candidaţi susţin integrarea europeană.

O coaliţie dintre BEP şi Alternativa are o probabilitate moderată, deoarece au mai multe divergenţe, la fel ca şi în cazul unei coaliţii între PAS şi Partidul Nostru a lui Renato Usatîi. Mai puţin probabilă este şi o coaliţie între BEP şi Partidul Nostru.

„Există o probabilitate destul de înaltă că vom avea o guvernare monocoloră, dar aceeaşi probabilitate persistă şi pentru o guvernare de coaliţie. O coaliţie proeuropeană poate avea loc în formula PAS cu Blocul Alternativa. Marea problemă între eventuale relaţii dintre PAS şi Alternativa sunt relaţiile interpersonale care sunt foarte, foarte proaste. Este extrem de dificil să admitem că după ce şi-au dat săgeţi foarte ascuţite în această campanie electorală mai există spaţiu să stea împreună şi să salveze ceea ce şi unii, şi alţii consideră de importanţă strategică - integrarea europeană”, a comentat directorul executiv al Asociaţiei ADEPT, Igor Boţan.

ADEPT estimează pe baza sondajelor făcute până în prezent că cele mai multe mandate le-ar obţine PAS - 47 la număr. Blocul Electoral Patriotic ar avea 35 de mandate, Alternativa - 10, iar Partidul Nostru ar putea deţine 9 fotolii în Parlament.

Există şi riscul ca viitorii deputaţi să nu găsească un consens, ceea ce va fi o catastrofă pentru ţară, avertizează experţii. Nu este exclus un scenariu georgian în Moldova (amânarea proiectului european şi îmbunătăţirea relaţiilor cu Moscova - n.r.) sau alegeri anticipate.

„Există o mare şansă ca, din păcate, în jumătate de an sau un an să fie anticipate. O să fie consecinţe pentru Moldova, dar e mai bine decât să fie un Parlament pro-rus. Moldova va fi izolată, o să se agraveze criza economică, cetăţenii o să se confrunte cu inflaţia şi tinerii vor migra şi mai mult din ţară în UE”, a preconizat expertul ucrainean Rostislav Klimov.

Datele arată însă că o proporţie foarte mare de alegători, aproape 40 de procente, sunt indecişi şi nu ştiu pe cine să voteze duminică. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰