Alegeri parlamentare 2024 live text. Prezenţa totală - 28,6% la ora 14. În 2020, la aceeaşi oră, era 16,77%. HARTĂ: topul pe judeţe

Alegeri parlamentare 2024. Românii din ţară merg la al doilea rând de alegeri, pentru a-şi alege reprezentanţii în Camera Deputaţilor şi în Senat, după ce acum o săptămână au mers la primul tur al alegerilor prezidenţiale.

• Alegeri parlamentare 2024 live text. S-au deschis urnele şi în România: prezenţa în timp real

UPDATE 14:00. Aproape 4,8 milioane de persoane au votat la secţiile din ţară până la ora 14.00, care reprezintă jumătatea perioadei de votare. Prezenţa la nivel naţional este 26,42 %, mult mai mare decât în urmă cu 4 ani.

În ţară, au votat aproape 4,8 milioane de persoane: peste 4,4 milioane pe liste permanente, PESTE 310.000 pe liste suplimentare şi 53.749 cu urna mobilă. În străinătate au votat ăeste 367.000 de alegători, din care 4.343 prin corespondenţă.

Prezenţa totală la vot este 28,61 %. În 2020, la aceeaşi oră, prezenţa la nivel naţional era 16,77 %, 3.051.510  de alegători prezentându-se la urne în ţară.

Topul pe judeţe: Harghita - 31,13 %, Olt - 31,01 % şi Argeş - 31,01 % sunt judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot. Cea mai mică prezenţă la vot se înregistrează în judeţele Vaslui - 19,75 %, Caraş-Severin - 22,40 % şi Maramureş - 22,65 %. 

UPDATE 13:00. Aproape 3,9 milioane de persoane au votat la secţiile din ţară până la ora 13.00. Prezenţa la nivel naţional este 21,52%, mult mai mare decât în urmă cu 4 ani

În ţară, au votat aproape 3,9 milioane de persoane: peste 3,5 milioane pe liste permanente,aproape 260.000 pe liste suplimentare şi 35.312 cu urna mobilă

În străinătate au votat aproape 300.000 de alegători, din care 4.343 prin corespondenţă. Prezenţa totală la vot este 21,77 %. În 2020, la aceeaşi oră, prezenţa la nivel naţional era 13,85%, 2.519.896 de alegători prezentându-se la urne în ţară.

UPDATE 12:55. Poliţiştii din Ilfov au început cercetări după ce au fost sesizaţi că la o secţie de votare din Tunari a dispărut o ştampilă de vot. Procesul electoral a fost suspendat, din acest motiv, timp de o jumătate de oră.

Potrivit IPJ Ilfov, poliţiştii oraşului Otopeni au fost sesizaţi, în jurul orei 10.00, că la secţia de votare numărul 286 din comuna Tunari a fost pierdută o ştampilă de vot.

UPDATE 12:10. Judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot până acum sunt Olt - 22,18%, Argeş - 21,08% şi Mehedinţi - 20,98%. Pe de altă parte, judeţele "codaşe" sunt Vaslui - 13,07%, Maramureş - 13,76% şi Bistriţa-Năsăud - 13,80%.

UPDATE 12:04. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) anunţă că, până în prezent, au fost primite 19 sesizări de posibile incidente electorale în cadrul alegerilor parlamentare, din care opt nu s-au confirmat, trei sunt în curs de verificare, iar una a fost trimisă BEC. Totodată, mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce s-au simţit rău ori s-au accidentat. Astfel, la Braşov preşedintele unei secţii de votare a fost lovit după căderea unui obiect de mobilier.

UPDATE 12:00. Peste 2,9 milioane de persoane au votat la secţiile din ţară până la ora 12. Prezenţa la nivel naţional este 16,14 %, mult mai mare decât în urmă cu 4 ani

În ţară, au votat peste 2,9 milioane de persoane: peste 2,7 milioane pe liste permanente, peste 207.000 pe liste suplimentare şi 20.700 cu urna mobilă

În străinătate au votat aproape 250.000 de alegători, din care 4.343 prin corespondenţă. Prezenţa totală la vot este 17,9 %. În 2020, la aceeaşi oră, prezenţa la nivel naţional era 10,69%, 1.945.354 de alegători prezentându-se la urne.

UPDATE 11:44. Românii "să aleagă conducători care vor să menţină cursul actual al României, nu de ăştia care vor să-l întoarcă cu o sută de ani înapoi", spune fostul președinte Traian Băsescu, după ce a votat la alegerile parlamentare.

UPDATE 11:00. Peste două milioane de români au votat la alegerile parlamentare în primele patru ore. Comparativ cu 2020, numărul este mai mare cu peste 600.000 de alegători. Predomină mediul urban.

Până la ora 11.00, au votat la alegerile parlamentare 2.132.680 de persoane. În mediul urban au votat 1.279.494 de persoane, iar în mediul rural 853.186. În urmă cu patru ani, la alegerile parlamentare din 2020, la ora 11.00 votaseră 1.398.562 de persoane.

UPDATE 10:00. Peste 1,1 milioane de persoane au votat la secţiile din ţară, la trei ore de la deschiderea urnelor. Prezenţa la nivel naţional este 6,84%, mult mai mare decât în urmă cu 4 ani.

În ţară, au votat peste 1.110..000 de persoane: peste 1.120. .000 pe liste permanente, peste 117.000 pe liste suplimentare şi 2.607 cu urna mobilă

În străinătate au votat peste 180.000 de alegători, din care 4.343 prin corespondenţă. Prezenţa totală la vot este 7,87%. În 2020, la aceeaşi oră, prezenţa la nivel naţional era 4,97%, peste 900.000 de alegători prezentându-se la urne.

UPDATE 09:43. Incidente la alegerile parlamentare. Zeci de sancţiuni date de poliţişti în ziua votului.

UPDATE 09:33. Peste un milion de români, din țară și din străinătate, au votat până la ora transmiterii știrii, pentru alegerile parlamentare, potrivit informațiilor furnizate de AEP.

Până la ora transmiterii știrii au votat 1.029.114 persoane. Dintre acestea, 861.133 au votat în țară. 479.934 persoane sunt din mediul urban, iar 381.199 din mediul rural.

Prezența înregistrată este 4,84%. Peste 18 milioane de români sunt așteptați la urne pentru alegerile parlamentare.

UPDATE 09:32. Președinta USR, Elena Lasconi, și candidat la alegerile prezidențiale, a declarat că a votat, duminică, din Câmpulung, locul unde a avut loc cea mai longevivă mișcare de rezistență împotriva comunismului, cu încrederea că "nu ne vom lăsa îngenunghiați, că vom rămâne liberi, vom gândi liber". 

UPDATE 09:30. Premierul Marcel Ciolacu afirmă că a votat, duminică, la alegerile parlamentare ca România să fie în continuare și în Spațiul Schengen, și în Uniunea Europeană, și în NATO. El afirmă că românii "au de ales între stabilitate și haos".

UPDATE 09:10. "Suntem bine integrați în Uniunea Europeană, suntem bine poziționați și foarte respectați în NATO. Dar ca să rămân așa, trebuie să votăm așa", spune Klaus Iohannis. El afirmă că a votat pentru o Românie europeană.

UPDATE 09:05. Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a afirmat că alegerile parlamentare sunt cele mai importante din acest an pentru că acestea decid cum va arăta România în următorii patru ani.

UPDATE 09:00. Peste 600.000 de persoane au votat la secţiile din ţară, la două ore de la deschiderea urnelor. Prezenţa la nivel naţional este 3,38%, mai mare decât în urmă cu 4 ani.

În ţară, au votat peste 616.000 de persoane: peste 350.000 pe liste permanente, peste 68.000 pe liste suplimentare şi 336 cu urna mobilă În străinătate au votat peste 175.000 de alegători, din care 4.343 prin corespondenţă.

Prezenţa totală la vot este 4,44%. În 2020, la aceeaşi oră, prezenţa la nivel naţional era 2,78%, peste 500.000 de alegători prezentându-se la urne.

UPDATE 08:22. Candidatul independent la președinție, Călin Georgescu, a votat, duminică, la o secție din Mogoșoaia, și a spus, apoi, că a votat "pentru pace, nu pentru război".

UPDATE 08:20. Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a anunţat că a votat cu gândul la România modernă şi la România europeană, dar şi pentru familie, pentru comunitate şi pentru ţară.

UPDATE 08:00. Peste 250.000 de persoane au votat duminică la secţiile din ţară, în prima oră de la deschiderea urnelor. Prezenţa la nivel naţional este 1,39%, mai mare decât în urmă cu 4 ani. 

În ţară, au votat de persoane: aproape 189.500 pe liste permanente, peste 61.000 pe liste suplimentare şi 4 cu urna mobilă În străinătate au votat peste 171.000 de alegători, din care 4.343 prin corespondenţă.

Prezenţa totală la vot este 2,39%. În 2020, la aceeaşi oră, prezenţa la nivel naţional era 1,29%, peste 230.000 de alegători prezentându-se la urne.

UPDATE 07:45. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a anunţat că, duminică, la ora 7.00, toate cele 18.968 de secţii de votare şi au deschis porţile, iar câteva zeci de mii de cetăţeni români au votat deja la alegerile parlamentare.

”Astăzi la ora 7, toate cele 18.968 de secţii de votare şi au deschis porţile. Până acum au votat câteva zeci de mii de cetăţeni români. De la ora 7 dimineaţa şi până la numărarea buletinelor de vot, încheierea proceselor verbale de consemnare a rezultatului alegerilor, responsabilitatea desfăşurării procesului electoral în cea mai mare parte aparţine birourilor electorale ale secţiilor de votare”, a declarat Toni Greblă.

El a făcut un apel către cei implicaţi în procesul electoral să dea dovadă de atenţie şi de responsabilitate. ”Din această cauză fac un apel la toţi preşedinţii, locţitorii, operatorii de tabletă, la cei peste 100 de mii de reprezentanţi ai partidelor politice care participă la alegeri în calitate de membri ai birourilor secţiilor de votare, să dea dovadă de maximă atenţie, responsabilitate, să respecte cu stricteţe prevederile legale, pentru că numai astfel se poate desfăşura un proces electoral corect şi care să dea încredere cetăţenilor în faptul că aceste alegeri s-au desfăşurat corect”, a mai afirmat preşedintele AEP.

UPDATE 07:35. Preşedintele AUR, George Simion, a declarat că a votat cu gândul la Ziua Naţională, la tineri şi că a votat ca pentru prima oară după 35 de ani să ne eliberăm de lanţuri, de cătuşe şi "de cei care caută să ne ţină prizonieri în sărăcie într-o ţară bogată".

UPDATE 07:00. S-au deschis urnele de vot.

Alegeri parlamentare 2024. Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi astăzi la urne, în cele aproape 19.000 de secţii organizate în ţară, pentru a alege viitorii parlamentari. Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, în ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare. În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 - 166; Sectorul 2 - 202; Sectorul 3 - 294; Sectorul 4 - 189; Sectorul 5 - 198; Sectorul 6 - 240. În ţară alegerile se desfăşoară în ziua de duminică, iar în străinătate se votează sâmbătă şi duminică.

Cine poate vota

Pot să voteze la parlamentare cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor. Nu au drept de vot: debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie; persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă. Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru Camera Deputaţilor. Alegătorul îşi exprimă opţiunea personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.

Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central:

• Alegătorul care, în ziua votării, se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit domiciliul votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul este înscris în lista electorală suplimentară.
• Alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit reşedinţa, alta decât cea de domiciliu, votează numai la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.
• Alegătorul care are domiciliul şi reşedinţa în aceeaşi unitate administrativ-teritorială poate vota fie la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.
• În cazul în care, în ziua votării, alegătorul se află într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa poate vota la orice secţie, sub condiţia ca aceasta să se afle în cadrul circumscripţiei electorale judeţene unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa.
• Alegătorul cu domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă.
• Alegătorul cu reşedinţa în municipiul Bucureşti, fără a avea domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, îşi poate exercita dreptul de vot numai la secţia la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.
• Alegătorul care are atât domiciliul, cât şi reşedinţa în municipiul Bucureşti poate vota fie la secţia unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.
• Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa.
• Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorii de calculator şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi siguranţei publice sau cu verificarea dispozitivului de menţinere a ordinii şi siguranţei publice pot vota la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale judeţene sau a municipiului Bucureşti în care se află secţia de votare respectivă.
• Candidaţii pot vota la orice secţie de votare din circumscripţia electorală judeţeană sau a municipiului Bucureşti unde candidează.
• Alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează la secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris sau, dacă nu este înscris în lista electorală permanentă a unei secţii de votare, votează la secţia la care este arondată strada sau localitatea ce figurează la menţiunea privind domiciliul sau reşedinţa înscrisă pe actul de identitate al acestuia.

Vechimea domiciliului sau a reşedinţei nu reprezintă o condiţie pentru exercitarea dreptului de vot.

Fiecare alegător care îndeplineşte condiţiile legale pentru a vota va primi un buletin de vot pentru alegerea Senatului şi un buletin de vot pentru Camera Deputaţilor.

În ce interval orar se poate vota?

În ţară, votarea se desfăşoară duminică, între orele 7,00 - 21,00. La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59.

Doi membri desemnaţi din cadrul biroului electoral al secţiei vor verifica la ora 21,00 dacă se mai află alegători la rând.

În cazul în care mai sunt cetăţeni la coadă, cei doi membri ai biroului electoral fac următoarele operaţiuni:

* numără alegătorii aflaţi la rând la ora 21,00;

* înmânează bonuri de ordine alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00, pe care s-a aplicat ştampila de control a secţiei de votare sau echivalentul acesteia, după caz;

* consemnează numărul alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00 într-un proces-verbal constatator;

* predau procesul-verbal preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care comunică, de îndată, prin orice mijloc, biroului electoral de circumscripţie sau oficiului electoral, după caz, numărul alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00;

* rămân în afara localului de vot pentru a monitoriza ordinea de acces în cadrul acestuia;

* interzic altor persoane să se aşeze la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot ulterior orei 21,00.

Înaintea exercitării dreptului de vot, alegătorii în cauză predau biroului electoral al secţiei bonurile de ordine primite.

Cu ce acte de identitate se poate vota la alegerile parlamentare?

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Cine poate vota cu urna specială?

Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.

Cererea se depune la cea mai apropiată secţie de votare, în preziua votării, între orele 18,00 - 20,00. Prin excepţie, cererile de vot prin intermediul urnei speciale pot fi depuse la biroul electoral de circumscripţie de la nivel judeţean sau la oficiul electoral de sector al municipiului Bucureşti, cel mai târziu vineri, ora 17,00, fizic sau prin mijloace electronice.

Cererea poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, trebuie să fie datată şi semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială şi cuprinde, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa alegătorului netransportabil (conform menţiunilor din actul de identitate ori din dovada de reşedinţă, după caz), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon.

Aceasta trebuie să fie însoţită de copii ale oricărui act din care rezultă boala ori starea de invaliditate. Nu este obligatorie prezentarea unei adeverinţe medicale care să fie eliberată de către medicul de familie al alegătorului.

* Alegătorii care, în ziua alegerilor, vor fi internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, dacă au domiciliul sau reşedinţa în judeţul sau în municipiul Bucureşti, după caz, pe raza căruia se află unitatea respectivă.

* Persoanele reţinute, cele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere votează prin intermediul urnei speciale.

* Şi persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării între orele 18,00 - 20,00, la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare, dacă sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia execută măsura.

Persoanele care au solicitat urna mobilă pot vota numai în baza unui act de identitate. Directorul penitenciarului sau al locului de deţinere îi eliberează alegătorului, numai pentru exercitarea votului, actul de identitate aflat la dosarul individual.

Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţie, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi.

Alegeri parlamentare 2024, cine face sondaje exit-poll

Potrivit unor decizii BEC, au fost acreditate să efectueze sondaje de opinie la ieşirea de la urne, la nivel naţional, la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor:

* Centrul de Sociologie Urbană şi Regională - CURS

* The Center for International Reserch and Analyses

* Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE

* ARA Public Opinion SRL

Operatorii de sondaj au acces, în baza acreditării date de BEC, în imobilele în care funcţionează secţiile de votare, în curţile acestora, în intrările în curţi, în jurul sediilor secţiilor de votare, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 de metri, fără a avea acces în interiorul încăperilor în care sunt organizate secţiile de votare.

De asemenea, operatorii de sondaj au obligaţia de a nu tulbura liniştea şi ordinea publică şi de a nu interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

Sondajele sunt interzise în ziua votului până la ora 21:00

Biroul Electoral Central a precizat, vineri, că în ziua alegerilor parlamentare este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne înainte de încheierea votării, la ora 21,00, ora României. Acest lucru vine după ce mai multe site-uri de ştiri din România au dat sondaje pe tot parcursul zilei de duminică, la primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Conform unui comunicat al BEC, nerespectarea dispoziţiilor legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei.

Constatarea contravenţiei este de competenţa Consiliului Naţional al Audiovizualului, în cazul în care aceasta este comisă de radiodifuzori, respectiv de competenţa ofiţerilor şi agenţilor de poliţie din cadrul Poliţiei Române, precum şi a ofiţerilor şi subofiţerilor din cadrul Jandarmeriei Române, în cazul în care este comisă de alte persoane decât de radiodifuzori, menţionează BEC.

Peste 160.000 de votanţi la alegerile parlamentare în diaspora după ziua de sâmbătă

Peste 160.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă, pentru a vota la alegerile parlamentare, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord - 27.458; Italia - 24.317; Germania - 23.748; Spania - 19.677; Republica Moldova - 14.687; Franţa - 7.559; Belgia - 6.935; Austria - 5.264; Regatul Ţărilor de Jos - 4.704; Danemarca - 2.455; Elveţia - 2.307.

De asemenea, au votat în Suedia - 1.249, iar în Norvegia - 834. În Canada şi-au exprimat dreptul constituţional 1.276 alegători, iar în SUA - 1.272.

În străinătate nu se votează cu urna mobilă.