Banca Mondială: Creştere de 2,6% a economiei româneşti în 2023, o estimare mai slabă

Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,6%, a previzionat marţi Banca Mondială, în raportul "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects).

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Estimările sunt mai slabe faţă de cele avansate în iunie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că PIB-ul României va creşte cu 3,7% în acest an. Pentru 2024, Banca Mondială prognozează o expansiune de 4,2% a economiei României, faţă de un avans de 3,9% previzionat în iunie. În regiunea Europa Centrală, în care este inclusă şi România, Banca Mondială prognozează o creştere a economiei de 1,1% anul acesta şi un avans de 2,7% anul viitor, în timp ce economia mondială ar urma să înregistreze o expansiune de 1,7% în 2023. 

Fondul Monetar Internaţional preconizează o creştere pentru economia României de 3,1% în acest an. Ceva mai modeste sunt previziunile Comisiei Europene - care indică un avans de 1,8%. Dar, chiar şi aşa, ţara noastră ar fi peste Polonia, care ar avea o creştere de doar 0,7% şi peste Ungaria - care se va confrunta cu inflaţie accelerată şi încetinire economică. 

Economia României recuperează decalajul față de țările vecine mai bogate. Marile Avantaje

În ciuda inflaţiei şi a costului de trai tot mai mare, economia României are toate şansele să ajungă cea mai puternică din regiune arata o analiza Reuters, înaintea celei a Ungariei şi chiar a Poloniei. Deşi au trecut foarte puţine zile din noul an, dar după un deceniu de creştere, ţara noastră a întrecut Ungaria şi a ajuns pe locul al doilea în Europa de Est. Principalele atuuri sunt fondurile europene. România a atras deja peste 11 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi cu dobândă redusă, iar până în 2027, Guvernul va avea la dispoziţie - în total - aproximativ 90 de miliarde de euro. Dacă îşi şi atinge ţintele din PNRR.

Pe locul doi la capitolul avantaje e chiar moneda stabilă din ţara noastră. De exemplu, în 2023, majoritatea economiştilor se aşteaptă la o nouă depreciere semnificativă a forintului ungar, în timp ce cursul de schimb al leului românesc va scădea doar uşor. Pe locul al treilea apare potenţialul investiţiilor străine, iar aici sunt incluse şi companiile care şi-au relocat activitatea la noi în ţară din cauza războiului din Ucraina.

De exemplu, doar în primele zece luni ale anului trecut, firmele care şi-au relocat activităţile din Rusia şi Ucraina au făcut ca investiţiile străine din ţara noastră să ajungă la aproape 9,4 miliarde de euro - cea mai ridicată sumă de la aderarea României la Uniunea Europeană. Iar cinci posibile proiecte de relocare din Rusia, Belarus şi Ucraina a putea suplimenta această cifră cu alte peste 700 de milioane de euro.

De altfel - România a ajuns pe locul patru în Europa in ceea ce priveste intenţia antreprenorilor straini de a investi. Un sondaj realizat anul trecut arăta că peste jumătate din 100 de companii străine intenţionau să înceapă un nou business la noi în ţară sau să îşi extindă afacerile deja existente.  Totuşi, există în continuare câteva obstacole majore pentru economia românească. Vorbim de deficitul mare de cont curent, îmbătrânirea populaţiei şi birocraţia - care deja a îngreunat dezvoltarea infrastructurii. 

BNR: Rata anuală a inflaţiei va scădea probabil în primul trimestru din 2023

Rata anuală a inflaţiei va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, din noiembrie 2022, dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, conform unui comunicat al Băncii Naţionale a României.

"Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023. În perspectivă apropiată, determinanţii principali ai descreşterii dinamicii anuale a inflaţiei vor fi însă efectele de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor ample consemnate anterior de preţurile energiei şi combustibililor, precum şi trendul descendent relativ mai accentuat al cotaţiei petrolului din ultimele luni", se spune în comunicat.

Potrivit BNR, balanţa riscurilor induse de şocurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflaţiei este relativ echilibrată, date fiind evoluţiile recente ale cotaţiilor principalelor produse energetice şi mărfuri agroalimentare, precum şi cele ale determinanţilor majori ai acestora.

Războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate continuă însă să genereze incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.