Cum se pregăteşte România la 46 de ani de la cutremur. Arafat: Ne pregătim, nu pentru că ştim că vine, dar este o posibilitate

Astăzi se împlinesc 46 de ani de la cutremurul care a schimbat faţa României. Efectele devastatoare ale tragediei din 1977 s-au resimţit puternic mai ales în Bucureşti, unde 32 de clădiri s-au prăbuşit. Autorităţile au făcut prea puţin de atunci iar numeroase imobile au nevoie urgentă de reabilitare. 

• George Simion şi Anamaria Gavrilă nu şi-au depus candidatura. Cursă pentru a strânge 200.000 de semnături

În această săptămână, autorităţile au avut un program în care i-au informat pe cetăţeni, le-au explicat ce trebuie să facă, cum să se pregătească de cutremur. De asemenea, astăzi, la 46 de ani de la cutremurul care a devastat România, specialiştii de la Fizica Pământului organizează un tur ghidat, unde vor fi prezentate clădirile cu risc seismic, clădirile cu bulină roşie. Turul începe de la ora 14.00 şi durează în jur de 3 ore. Pentru cei care nu ajung azi, au posibilitatea de a merge şi mâine, iar intrarea este gratuită. 

Arafat, despre posibilitatea unui alt cutremur major

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a afirmat că dacă a fost un cutremur peste 7 grade în 1977 în această zonă, nu ştie nimeni când va fi următorul cutremur major, dar a menţionat că este normal să ne gândim că o zonă seismică va avea cândva un cutremur.

''Nu vine pentru că noi avem proba că vine, dar vine pentru că toate zonele seismice ajung să aibă cândva un cutremur. Dacă a fost în zona asta un cutremur de peste 7 grade în 1977, absolut nimeni dintre noi nu ştie când va fi următorul şi dacă următorul va de 7, de jumătate, de 7,2, de 6,8, dar faptul că o zonă seismică va avea cândva un cutremur este normal să ne gândim la acest lucru. Nimeni nu poate vă prezică şi vă spună că va fi peste o lună, peste două, peste trei. Nimeni nu ştie. Poate să fie mult mai târziu şi sperăm să fie mult mai târziu pentru că dacă e mult mai târziu avem timp să facem consolidarea'', a declarat Arafat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă. 

El a explicat că rolul serviciilor de urgenţă este să fie pregătite pentru scenariul cel mai grav. 

"Rolul serviciilor de urgenţă în mod deosebit şi Protecţiei Civile este să fie pregătită pentru scenariul cel mai grav chiar dacă ştim că este cel mai puţin probabil. Ne pregătim pentru el, ne pregătim nu pentru că ştim că vine, dar este o posibilitatea să vină un astfel de scenariu. Dacă noi eram siguri că nu va veni sau va veni un cutremur mic, domnul ministru nu ar fi cheltuit sute de milioane de euro din bugetul de stat şi din fondurile europene să consolideze clădirile, că atunci nu am fi avut nicio problemă. Şi uitaţi-vă în Turcia ce s-a întâmplat. Nimeni nu se aştepta să fie şi a venit, ştiau că este în zona seismică. Deci exista probabilitatea, dar cine se aştepta să vină două cutremure peste 7 la un interval foarte scurt de timp. De fiecare dată poate să apară un element care să crească gravitatea. Noi avem obligaţia să ne pregătim pentru aceste lucruri imprevizibile. Nu avem voie să stăm liniştiţi, noi, ca autorităţi de protecţie civilă. Asta nu înseamnă că suntem convinşi că va fi. Dar o zonă care a avut cutremur cel mai probabil va mai avea. Când va fi, nimeni nu ştie şi sperăm să fie foarte departe de noi'', a mai declarat şeful DSU.