George Simion, furios pe ministrul Energiei, din cauza Legii Offshore: "Hoţul Virgil, această eroare a naturii, care vinde pe gratis"

A trecut Legea Offshore. După patru ani de amânări, legea exploatării gazelor din Marea Neagră a fost, în sfârşit, adoptată de Parlament. Mizele sunt uriaşe: să scăpăm de gazul rusesc şi să ne asigurăm necesarul din producţie proprie, la preţuri cât mai mici. Premierul spune ca prima moleculă va ieşi din mare chiar în această vară. Dar asta nu înseamnă că vor scădea facturile prea curând. 

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

Punga de gaze din Marea Neagră este uriaşă. Ar putea acoperi consumul României timp de 20 de ani. Sunt rezerve care au stat blocate din cauza unei legi care nu a fost pe placul investitorilor. Statul speră să convingă companiile, cu prevederi ceva mai prietenoase, să continue investiţiile şi să aducă gazul la mal. 

Ce proiecte vor fi deblocate prin Legea Offshore

Sunt trei proiecte majore care ar trebui să fie deblocate de Legea Offshore. Cel mai avansat este perimetrul Midia, concesionat către americanii de la Black Sea Oil and Gas. 10% din consumul naţional ar ieşi doar de acolo, chiar din această vară. OMV şi Romgaz ar urma să scoată gaz din Neptun Deep, dar nu mai devreme de 2027. Legea se aplică și pentru exploatările pe uscat. Cel mai mare zăcâmânt de acest tip se află în zona Caragele, din județul Buzău.

Lucia Cujbă, reporter Observator: Statul va lua 60 la sută din profit, iar companiile, 40 la sută. Taxele vor rămâne aceleaşi pe toată durata acordurilor, iar producătorii vor plăti impozit progresiv suplimentar când prețul de vânzare va trece de 85 lei/MWh. România va avea drept de preempțiune, ceea ce înseamnă că-și va acoperi mai întâi necesarul intern, iar apoi poate vinde surplusul la export. 

Virgil Popescu, ministrul Energiei: Asigurăm, astfel, ca gazul românesc să fie cu prioritate dat către români. 

Legea Offshore nu a trecut fără scandal în Parlament

AUR, singurul partid care nu a votat, susţine că statul poate să-și exploateze singur resursele și să le vândă tot singur. 

George Simion, preşedinte AUR: Ia uite-l pe hoţul Virgil cum stă în prima bancă şi râde. Hoţul Virgil, această eroare a naturii, care vinde pe gratis. 

Virgil Popescu, ministrul Energiei: Doriţi, în continuare, domnilor, să rămânem dependenţi de gazul rusesc?  Ascultaţi în continuare de Kremlin şi de ordinele lui Putin? 

Dumitru Chisăliţă, expert în energie: Teoretic, statul ar fi cel mai bun investitor şi exploatator. La fel cum Norvegia a făcut-o. Singura diferenţă e că România nu-şi bazează dezvoltarea activităţilor economice pe meritocraţie.  

Şi nici nu are fondurile necesare pentru o operaţiune de o asemenea amploare. 

Marcel Ciolacu, preşedinte PSD: România devine un jucător regional important. Restul, cu tot respectul, e cancan. 

Deşi parlamentarii au făcut unele modificări în favoarea investitorilor, aceştia susţin că noul text NU garantează că vor începe exploatările. 

Cătălin Niţă, Federaţia Patronală Petrol şi Gaze: Sperăm să fie varianta care va conduce la investiţii. Mai sunt proceduri legislative de urmat. Adică mă refer la posibilitatea de a fi contestată la Curtea Constituţională înainte să ajungă la preşedinte. Suntem rezervaţi cu privire la varianta finală. Vrem să o vedem în Monitorul Oficial. 

Nu este clar dacă românii vor avea facturi mai mici la gaz, după începerea exploatării din Marea Neagră

Nici consumatorii nu ar trebui să se aştepte la facturi mai mici prea curând. 

Cătălin Niţă, Federaţia Patronală Petrol şi Gaze: Nu cred că poate nimeni prezice, în acest moment, ce se va întâmpla cu preţurile.  

În prezent, în România se extrag aproximativ 11 miliarde de metri cubi de gaze anual, dar pentru că în perioada rece creşte consumul, importăm încă 20% din necesar. Dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră, producţia se va dubla.