Război pe tezaur. Muzeul "Moldova" vrea înapoi comoara de la Cucuteni trimisă în București în anii '70, inclusiv singurul coif dacic rămas

Război pe tezaur între Iaşi şi Bucureşti! Muzeul "Moldova" îşi vrea înapoi comoara de la Cucuteni-Băiceni. Podoabele, asemănătoare cu cele furate în Olanda, au ajuns la Bucureşti în urmă cu mai mult de 50 ani şi nu au mai fost returnate. Muzeografii de la Iaşi acuză că în Capitală sunt ţinute în cutii şi nu pot fi admirate. Colegii lor de la Muzeul Național de Istorie a României susţin însă că tezaurul getic face parte din expoziţia permanentă. 

• Taxa auto de mediu ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Șoferii cu mașini vechi, cei mai afectați

În anii '70, atunci când a fost înfiinţat Muzeul de Istorie din Bucureşti, o directivă semnată de Partidul Comunist aducea în Capitală, din toată ţara, tot ce însemna aur şi argint. Atunci a plecat de la Iaşi şi tezaurul de la Cucuteni-Băiceni, iar comoara nu s-a mai întors niciodată.

O parte din piesele tezaurului de la Cucuteni se află la Muzeul Național de Istorie din Capitală

 Acum sunt în carantină, după ce au fost aduse din Olanda. În componența sa se află artefacte extrem de valoroase, printre care un coif cu reprezentări simbolice şi două brăţări din aur.

În afară de coiful de la Coţofeneşti, furat dintr-un muzeu din Olanda, cel de la Cucuteni este singurul de aur pe care România îl mai are. Anul acesta se împlinesc 100 de ani de când s-au terminat lucrările la Palatul Culturii din Iaşi, iar reprezentanţii muzeului din Moldova vor să aducă înapoi acasă preţioasele piese.

"Mare parte din tezaur stă în depozitele Muzeului Național de Istorie din Bucureşti, nu este expus vizitatorilor, doar o mică parte poate fi admirată. Cred că, decât să stea într-un subsol, să nu fie vizitate, să le ţinem doar de dragul de a fi la Bucureşti, ele trebuie să se întoarcă acasă", a declarat Andrei Apreotesei, managerul Complexului Muzeal Moldova.

Într-un răspuns pentru Observator, reprezentanţii Muzeului de Istorie din Bucureşti îi contrazic pe colegii de la Iaşi. Aceștia susțin că piesele de la Cucuteni-Băiceni au fost şi sunt expuse în expoziţia permanentă "Tezaurul Istoric", cu excepţia unor perioade scurte de timp, când obiectele au fost restaurate sau au făcut parte din alte expoziţii temporare.

Dacă ar ajunge la Iaşi, tezaurul ar urma să fie amplasat într-o zonă specială

Zona unde ar urma să fie depus tezaurul nu are pereţi către exteriorul palatului, ci doar către curtea interioară. Chiar dacă cineva ar reuşi să pătrundă până aici, i-ar fi imposibil să spargă zidurile, deoarece pereţii sunt extrem de groşi.

"Această clădire este proaspăt restaurată, a fost consolidată. Fundaţiile sunt foarte bine păstrate, actualul palat este așezat peste palatele Curţii Domneşti de la Iaşi. Nu prezintă un risc de prăbuşire în caz de cutremur, aşa cum este cazul Muzeului de Istorie din Bucureşti", a declarat Bobi Apăvăloaei, șeful Direcției Județene de Cultură Iași.

Tezaurul princiar getic de la Băiceni-Cucuteni datează din secolul al IV-lea î.Hr

Artefactele au fost descoperite întâmplător în anul 1959, într-o lutărie. Localnicii nu şi-au dat seama de valoarea lor şi au distrus podoabele. Un profesor care a ajuns în zonă în 1961 a văzut o piesă şi a pornit pe "drumul aurului" până a reunit comoara.

"Aşa a fost recuperat tezaurul. Au fost recuperate 70 de piese, însumând peste două kilograme și 200 de grame de aur. Un tezaur de valoare excepţională pentru istoria noastră. În momentul descoperirii, piesele erau întregi: coiful, două brăţări spiralice cu terminaţii zoomorfe, precum şi mai multe aplice vestimentare", a declarat Senica Ţurcanu, șef secție la Muzeul de Istorie.

Întregul tezaur poate fi vizitat săptămâna viitoare la Muzeul de Istorie din Bucureşti, atunci când se va încheia perioada de aclimatizare.