"Căile Fermecate Române". Cel mai frumos drum de fier din nordul României leagă Bucovina de Ardeal prin gări monument-istoric și unul dintre cele mai lungi tuneluri din țară

Ne încheiem călătoria de plăcere pe Căile Fermecate Române cu cel mai frumos drum de fier din nordul ţării: traseul care leagă Bucovina de Ardeal. Plecăm din Gara Burdujeni spre Vatra Dornei şi admirăm peisaje de tablou: dealuri rotunde se prefac în văi molcome, tivite de catifeaua pădurilor încă ne-sacrificate de hoţii de lemn. Glasul roţilor de tren ne spune şi povestea unuia dintre cele mai lungi tuneluri din România: un kilometru şi jumătate, sub pasul Mestecăniş.

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

Din 2004, gara din Suceava e pe lista monumentelor istorice. Clădirea din cărămidă ascunde, în interior, o sală de bal impresionantă. O admirăm în voie până când trenul nostru e tras la peron.

"Stimaţi călători, vă rugăm atenţie la linia unu. Se execută manevre!"

Angela Bertea, reporter Observator: "O clădire impunătoare şi cochetă. Aşa arată gara Suceava, cunoscută şi sub denumirea de gara Burdujeni. Această gară a fost construită după modelul unui gări elveţiene."

"Bună dimineaţa. 1833 ăsta e?"

"Da!"

Angela Bertea, reporter Observator: "Pornim. Ne aşteaptă o călătorie de aproape două ore jumătate, timp în care vom parcurge cei aproape 120 de kilometri până la Vatra Dornei, destinaţia noastră finală."

Calea ferată care leagă Bucovina de Ardeal

Linia 502, cea pe care ne plimbăm astăzi, străbate Bucovina şi trece dincolo de Carpaţi, până în judeţul Bistriţa Năsăud. Cei 191 de kilometri de linie electrificată sunt o adevărată bijuterie şi un prilej unic să descoperi minunile Ţării Fagilor.

Angela Bertea, reporter Observator: "Acum, ca au cazut frunzele se poate admira mult mai bine peisajul"

"Care e zona cea mai frumoasă? Ce vă place cel mai mult? Aici, că am fost şi cu nepoţica şi aici îi place foarte tare în Bucovina. De ce? Nu ştiu. Îi place munţi, brazi, asta. Zice «buna, da când mai mergem?». Că am fost acum vreo juma de an şi ea zice «buna, da când mă mai iei aici?»."

"Oameni mai omenoşi, mai vorbăreţi, mai deschişi la vorbă. Ia să vezi dacă treci de Bucovina încolo, toţi parcă le-o tăiat popa limba, muţi, nu prea povestesc, nu prea-s povestitori , nu prea... Altfel trece timpul când ma stați de vorba, da, când mai stai de vorbă ţi se pare că a trecut 1,2 şi când stai ca mutu ți se pare că ai mers un an cu trenul."

Liviu Leuca, conductor de tren: "Cea mai frumoasă e Bucovina, zona asta e mai frumoasă, părerea mea, și zona Timișoara e frumoasă, dar totuși, padurea asta, aurul ăsta verde, e foarte frumos!"

Paul Braşcanu, un împătimit al trenurilor şi feroviar la a patra generație ne însoţeste de la Câmpulung Moldovenesc la Vatra Dornei. "Se știe, calea ferată unește oameni, locuri și destine, asigură progres economic, emancipare culturală, îți dă o altă viziune, și asta a făcut calea ferată."

Emanuel Alois Ziffer e inginerul austriac care a construit drumul de fier care în 1902 a ajuns la Vatra Dornei.

Paul Braşcanu, specialist CFR Vatra Dornei: "832 de kilometri de cale ferată a moştenit CFR-ul de la societăţile particulare. Căile ferate din Bucovina au fost construite de căi ferate particulare."

Trenul se apropie de Tunelul Mestecăniş. O operă de artă, la 950 de metri altitudine. 1.600 de metri săpaţi în stâncă. Decidem că merită făcut un popas.

"Bună ziua, merge treaba, merge?"

"Merge."

"Ce faceti?"

"Lucrări la calea ferată."

Printre muncitorii care lucrează la întreţinerea drumului de fier dăm şi de un recordman.  

Neculai Ciubotariu, revizor de cale: "Sunt angajat la Calea Ferată din 1990, revizia căii la Siguranţa Circulaţiei o fac din 1994. Câţi ani sunt? Mulţi, destui. Kilometri făcuţi? Oh, mi-a calculat un domn impiegat, o zis că vreo 60.000 sau cam aşa ceva. Câmpulung - Sadova, 11 kilometri. Peisajul, când e cel mai frumos de văzut? Pentru mine, toamna. Toamna e pentru mine, iarna nu, iarna nu. Iarna e greu şi frig şi zăpadă."

Angela Bertea, reporter Observator: "Tunelul ce a străpuns muntele a fost realizat în aproape doi ani de zile, a fost o muncă asiduă, s-a lucrat cu târnăcopul, cazmaua și șpițul. Transportul bolovanilor a fost unul atât manual cât și cu căruța sau carul cu boi."

Paul Braşcanu, specialist CFR Vatra Dornei: "Gândiţi-vă că el era căptuşit din piatră, cu moloane din piatră la un metru, un metru și 20 de centimetri, aşa era grosimea cămăşii tunelului făcută din moloane, un fel de cărămizi în pană ca să-i dea forma aia de potcoavă. Şi piatra a fost adusă cu plutele de la Ciocăneşti până la Iacobeni şi urcată sus la Mestecăniş, pentru partea asta. Iar pentru celălalt capăt al tunelului s-a adus tocmai de la Pojorâta. Trebuie o piatră rezistentă, care să reziste la umiditate, la fum."  

Gări-monument în Țara Dornelor

Dincolo de Mestecăniş ni se deschide-n faţă Ţara Dornelor, tărâm al apelor minerale. Prindem trenul din urmă cu maşina şi ajungem aproape în acelaşi timp la Vatra Dornei. Două gări are staţiunea, una mai frumoasă ca alta.  

Petru Ariciuc, şef Salvamont Vatra Dornei: "Odată ajunşi în Dorna, cu trenul, încotro? Cu trenul încotro! Gara mică, sau Gara Băii, nu degeaba a fost construită pentru că, în 1902, fiind gata Gara mare, era nevoie de o gară pentru turişti şi atunci a luat fiinţă Gara Văii, în 1910, an în care a concertat pentru prima oară şi fanfara în parcul municipal."

La 1910 nucleul frumoasei staţiuni era deja construit. Izvorul Sfântul Ioan, Cazinoul, Primăria, Poşta au rămas neschimbate. Hotelul Căilor Ferate e astăzi spital municipal.

Paul Braşcanu, specialist CFR Vatra Dornei: "Uitati-va, căile ferate, emblema căilor ferate, acolo este vulturul imperial, emblema austriacă a căilor ferate austriece, undeva pe lateral a fost și emblema orașului Vatra Dornei, o veveriță și un izvor, uitați stema Bucovinei, la etajul 1 se vede bourul cu stelele, emblema Bucovinei, deasupra emblema Căilor Ferate."

În Ţara Dornelor sunt nenumărate trasee montane, pe care le puteţi parcurge atât pe jos, cât şi în şaua bicicletei sau a calului. În vacanţa de iarnă, şi pârtiile din zonă vor fi deschise. Amatorii de drumeţie pot străbate şi o parte din celebra Via Transilvanica. De la Vatra Dornei şi până la Ilva Mică, trenul mai face o oră şi jumătate. Această porţiune de traseu este una dintre cele mai importante realizări de inginerie tehnică românească. Aici, drumul de fier străbate nu mai puţin de 9 tuneluri, 12 viaducte si 33 de poduri.