"Fără România, probabil Ucraina ar fi fost înfrântă din 2022". Cristian Pîrvulescu, despre rolul viitorului preşedinte în contextul războiului de la graniţă

Analistul politic Cristian Pîrvulescu a vorbit într-un interviu acordat exclusiv Observator despre problemele pe care le va avea de gestionat viitorul preşedinte al României în contextul războiului din Ucraina.

• Rușii au lovit Ucraina pentru prima dată cu o rachetă balistică intercontinentală ICBM

Interviul acordat de Cristian Pîrvulescu reporterului Observator Antuanela Răileanu

Antuanela Răileanu: Cum va gestiona viitorul preşedinte al României efectele războiului din Ucraina şi avertizarea că NATO şi Rusia ar putea intra în conflict în 2030?

Cristian Pîrvulescu: Indiferent de numele viitorului preşedinte, va depinde foarte mult de circumstanţele internaţionale. În primul rând de poziţia SUA, de poziţia Chinei. Nu văd posibil un război între SUA şi Rusia atâta vreme cât China nu va susţine o asemenea acţiune. Pe de altă parte, Rusia nu are capacitate economică şi militară să ducă un astfel de război cu NATO. Că sunt politiceni care afirmă că există un astfel de risc - o fac în primul rând pentru a avertiza asupra pericolului pe care Rusia îl reprezintă. 

Viitorul preşedinte va trebui să se coordoneze cu restul ţărilor, atât din Uniunea Europeană cât şi din NATO. În principal cu principala forţă a NATO, care este America. Pe de altă parte, va trebui să aibă un dialog cu societatea românească, care este în mare măsură marcată de frică legată de pericolul unui conflict.

Pe reţelele sociale, discursul este prezentat ca deja existând, ca România fiind parte a acestui conflict. Ca urmare, viitorul preşedinte va trebui să găsească ceea ce actualul preşedinte nu a reuşit, şi anume mijloace de comunicare cu toate părţile societăţii, inlcusiv cu cele care sunt reţinute faţă de participarea României la NATO.

Antuanela Răileanu: Rolul viitorului preşedinte în contextul războiului de agresiune din Ucraina care va fi?

Cristian Pîrvulescu: România a jucat un rol crucial în sprijinirea Ucrainei, dar datorită situaţiei societale foarte complicată, nu şi-a asumat în mod deschis acest rol. Fără România, probabil Ucraina ar fi fost înfrântă din 2022.

Un viitor preşedinte, dacă va şti să stabilească un dialog cu întreaga societate, va putea juca un rol mult mai important. Este însă foarte probabil ca războiul din Ucraina să se încheie în 2025, într-un fel sau în altul, în funcţie de alegerile din SUA .

Nu cred că principala problemă pe care o va avea viitorul preşedinte va fi cea legată de sprijinirea Ucrainei, ci de reconstrucţia Ucrainei, de prezenţa efectivă în efortul de a sprijini reconstrucţia, pentru că orice se va întâmpla, Ucraina va rezista şi va trebui să fie reconstruită.

România, ca ţară care a jucat un rol important, trebuie să joace un rol important şi ar fi un sprijin foarte important pentru economia românească în condiţiile în care anii viitori se anunţă ani economici foarte delicaţi.

Antuanela Răileanu: Cum se va implica preşedintele în problemele economice interne?

Cristian Pîrvulescu: Şi constituţional, şi politic, preşedintele se află în centru arhitecturii instituţionale româneşti. Va trebui să joace un rol important în rezolvarea problemelor legate de criză, cu atât mai mult cu cât e foarte probabil ca viitorul preşedinte să aibă experienţă politică internă importantă.

Din acest punct de vedere, discuţiile cu partenerii sociali, discuţiile cu societatea civilă vor fi importante. Ele nu au existat din nefericire în al doilea mandat al lui Klaus Iohannis şi au existat în foarte mică măsură în primul mandat. O economie care va răsufla greu în 2025, poate şi în 2026, va însemna conflicte sociale, riscuri de conflicte politice, care vor fi speculate de adversarii României, interni şi externi. Preşedintele nu poate să fie un spectator, trebuie să fie parte activă în rezolvarea problemelor.