Video Cristian Pîrvulescu: Impozitul progresiv ar rezolva problema tuturor pensiilor speciale

Social-democraţii vor să se asigure că nu va exista o coaliţie de dreapta şi o retragere pe ultima sută de metri. Pe de altă parte, când a venit vorba despre tăierea pensiilor speciale, au sărit scântei. Cei din PSD ar fi vrut să facă un grup de lucru cu toate ministerele implicate, propunere la care PNL ar fi strâmbat din nas pentru că dura prea mult. 

Ilie Bolojan vrea să meargă mai departe cu aceleaşi prevederi, cu deosebirea că acum va aştepta 30 de zile pentru avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Asta va elimina problema de formă, de procedură, dar n-avem indicii despre ce a crezut CCR pe fond pe varianta de lege avansată, aşa că ar putea oricând să o respingă cu acest pretext. 

Oricum, Sorin Grindeanu şi-a luat haina şi a plecat, a povestit Cipirian Ciucu, părăsind intempestiv, pentru a treia oară, o şedinţă a coaliţiei, înainte de o decizie. Ulterior, l-a atacat pe Ilie Bolojan pe Facebook şi i-a transmis că, dacă proiectul pică, trebuie să îşi asume consecinţele politice.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Cristian Pîrvulescu, analist politic. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Pornesc de la această declarație făcută de Sorin Grindeanu, un nou pas în războiul declarațiilor, pe care nu l-am mai văzut până acum, pentru că era cel puțin susținere pentru Ilie Bolojan, așa, pe reforma asta a pensiilor magistraților. Spune așa - "dacă mai pică o dată legea la Curtea Constituțională, cred că acest guvern trebuie să plece". Întrebat la România TV dacă "trebuie să plece printr-o moțiune de cenzură", răspunde Sorin Grindeanu, "prea puțin importantă nuanța, trebuie să plece". Evident, PSD face parte din guvern. Care este miza unei declarații atât de contondente în acest moment? 

- După cum ați explicat și dumneavoastră în materialul de mai devreme, PSD a propus ceva și anume un grup de lucru. Înțeleg că ministrul Fondurilor Europene susține că 30 de zile ar fi data până la care trebuie să avem o reformă. Nu știu la ce se referă domnul ministru, ca să vă spun sincer, că Comisia Europeană este mult... 

- La jalonul din PNR, da. 

- Nu, să ne lămurim puțin, pentru că se spun foarte multe lucruri. În 2024, în noiembrie, Comisia Europeană s-a declarat satisfăcută, nu entuziasmată, de reforma pensiilor. Problema pe care o avea, a pensiilor magistraților, aşa cum era soluționată prin legea din 2023. Problema pe care o are Comisia este legată de diferența între contribuție și suma totală. Această diferență, între contribuție și suma totală, poate fi rezolvată, şi a şi sugerat Comisia, prin impozitare. Doar că asta ar presupune ca sacrosanta cotă unică să fie înlocuită cu un impozit progresiv care ar rezolva problemele tuturor pensiilor speciale. În realitate, guvernanții se fac că nu înțeleg că este o sugestie cât se poate de clară legată de această impozitare care este cât se poate de corectă.

Pentru că această cotă unică, care se folosește în România de mai bine de 20 de ani, facem în ianuarie 21 de ani de când o folosim, are un rezultat - este regresivă și defavorizează pe cei care au salarii mici. Eu cred că este firesc ca cineva care are 20 de mii de lei pensie să aibă cotă de impozitare de 50% și să fie redusă pensia în mod semnificativ. Nu, nu vor asta. Continuă această luptă populistă împotriva justiției cu discursuri gen Viktor Orbán, pe care l-am văzut astăzi la Kelemen Hunor, dar și la alți lideri de partid, care spun ce este Curtea Constituțională.

Curtea Constituțională nu este votată de popor, există o singură putere și acea putere a fost delegată de către alegător. Asta este un atac direct la statul de drept și la democrația constituțională. Nu ştiu dacă îl fac instinctual sau îl fac în mod conștient, dar dacă citim cu atenție articolul 1 din Constituție, este foarte clar că România este o democrație constituțională și trebuie să explicăm de fiecare dată, cu riscul de a-i plictisi pe unii, că democrația constituțională presupune supremaţia Curţii Constituționale. A reduce în mod trivial toată discuția la așa-zisa dimensiune imensă a pensiilor speciale, mi se pare că este eronat. Nu că nu ar fi mari, sunt mari, dar pot fi diminuate cum v-am explicat. Dar în realitate ... 

- Dar aici era o problemă despre numirea oamenilor de la Curtea Constituțională, care este eminamente politică în România. 

- Nu, numirea oamenilor... Ea este politică și în Statele Unite ale Americii, după cum ați văzut, unde sunt judecători. Curtea Constituțională așa este numită în întreaga Europă, nu este o excepție. Ați văzut foarte clar diferența între judecători, magistrați și cei care vin din lumea academică sau care au o viziune mult mai administrativă, pentru că, din punctul meu de vedere, blocul de cinci care au votat pentru neconstituționalitate sunt cei care vin din zona aceea, fie că vin din funcție administrativă, ca doamna Ciochină, sau fie că ceilalți sunt, mai mult sau mai puțin, magistrați de carieră, pe câtă vreme doamna Tănesescu şi ceilalți sunt academici sau au o legătură cu zona academică și au o altă viziune despre modul în care se interpretează regulile constituționale.

Iar reforma pe care o propun unii prin referendum și, respectiv, schimbarea Constituției este neconstituțională, pentru că în Constituția României se prevede că independența juridicului nu face obiectul vreunei modificări. Iată în ce situație suntem, pentru că unii politicieni se grăbesc să facă afirmaţii tranșante. Sigur, e foarte ușor să-i acuzi pe judecători, pentru că, ați văzut, nu știu să comunice și nu se pot apăra. Dar, de fapt, noi asistăm la un atac împotriva puterii juridice, nu a judecătorilor. Unii judecători sunt cinstiți, alții sunt mai puțin cinstiți. Noi, acum, vedem un atac asupra puterii, un discurs populist care încearcă să-i transforme în principalii responsabili ai eşecurilor României, ceea ce, trebuie să recunoaștem, este exagerat. 

- Bun, revenind însă la ceea ce spunea Sorin Grindeanu, la această posibilă moțiune de cenzură. Am auzit până acum cântecele de sirenă ale AUR, dinspre partea liderilor AUR, care invitau sau vorbeau despre o posibilă colaborare cu PSD. În ce condiții asta s-ar putea chiar întâmpla? Sau e doar o perdea de fum? 

- Bine, eu cred că este doar o afirmație. E adevărat că la congresul care urmează să fie pe 7 noiembrie, PSD schimbă programul și s-apropie și mai mult de viziunea auristă, dar nu cred că va putea ajunge până într-acolo. Și există un avertisment pe care domnul Grindeanu îl înțelege foarte bine. SMERU, partidul frate din Slovacia, condus de primul ministru Fico, a fost inițial suspendat în 2023 din Partidul Socialiştilor Europeni, iar în urmă cu trei săptămâni a fost exclus, din cauza unor manifestări de acest gen. Un alt exemplu, Partidul Socialiştilor din Moldova, îl cunoaștem foarte bine, produs condus de Igor Dodon, care se numește al Socialiştilor, dar care are un program ultraconservator și cvasifascist. Deci, cu toate aceste schimbări, sunt convins că domnul Grindeanu este interesat de respectabilitatea partidului și un vot comun cu AUR nu va exista, în orice caz nu în curând. 

- În această situație, în care avem alegerile pe 7 decembrie, fiecare partid cu propriul candidat pentru Capitală, cine e avantajat, cine e dezavantajat, domnule Părvulescu? 

- Este evident, şi din atacurile pe care le-ați văzut, inclusiv cele din partea domnului Ciucu, că impresia generală este că PSD-ul este avantajat. Existența unei coaliții de dreapta ar fi avantajat în mod clar candidatul PNL sau, cel mai probabil, candidatul USR. În aceste condiții, jocul politic se resetează, dar există o mare necunoscută. Vorbeați de sfârșitul lunii noiembrie, de vacanța prelungită, dar chiar dacă pe 7 decembrie nu o fi vacanță prelungită, prezența este redusă la acest tip de alegeri și pot apărea surprize, pentru că grupări mici pot mobiliza un număr de alegători care să fie suficient pentru a câștiga alegerile. Doamna Firea, în declarația pe care a dat-o în fața camerelor de luat vederi, vorbea de aproape 200.000 de voturi, dar eu nu știu dacă vor mai fi 200.000 toți alegătorii la alegerile parțiale, pentru că miza e mai puțin importantă, dar pentru PSD e mai importantă decât pentru PNL și USR. De ce? Pentru că PSD ar ieși din seria neagră de rezultate pe care le-a avut anul trecut și anul acesta, în cazul în care ar câștiga Primăria București. 

- Că tot o pomeneaţi pe doamna Firea, vedeți lucrurile tranșate cu privire la candidatul pentru Primăria Capitalei sau să apară, de exemplu, din nou doamna Firea în ecuație ca un posibil candidat? 

- Îmi e greu să mă pronunţ în momentul de faţă, pentru că am văzut ambiguitatea domnului Grindeanu, dar sondajele de opinie îl indică mai degrabă pe domnul Băluță, care nu refuză această posibilitate de a fi unicul candidat favorit. Pe de altă parte, domnul Ciucu ne spune că, în sondajele domniei sale, este confortabil pe primul loc și asta ne duce din nou la problema sondajelor, cât de credibile sunt ele astăzi, dacă fiecare candidat are propriul sondaj care îl arată ca fiind favorit, iar la final Călin Georgescu este cel care se califică pentru turul II la prezidenţiale. 

- Ce se întâmplă cu scaunul lui Sorin Grindeanu, în scenariul acesta în care Daniel Băluță devine primarul Bucureștiului? Scaunul său în interiorul partidului, desigur. 

- Nu cred că se va clătina, pentru că congresul partidului va avea loc în trei săptămâni, iar, mă rog, întrebarea e - va câștiga candidatul său? Dacă va câștiga, va ieși confortabil, dacă nu va câștiga, va fi un eșec, dar nu cred că va plăti imediat acest eșec. Nu cred că doamna Firea mai dispune de suficient de multe instrumente în interiorul partidului. Nu se vorbește despre o restructurare semnificativă a leadership-ului partidului la congresul care urmează, și atunci, astăzi, din câte înțeleg eu, influența doamnei Firea va scădea. Dar vom vedea cât de importantă este această influență în momentul în care Organizația București va decide cine e candidatul pentru Primărie. 

- Scandalul acesta, eșecul acesta al reformării pensiilor speciale, care e cel mai recent eșec politic și cel mai răsunător, bănuiesc, dacă nu s-o mai fi întâmplând, altceva, sigur, întotdeauna, situația politică e plină de surprize, cel mai răsunător, înainte de alegeri, în cine lovește cel mai tare dintre partidele care vor avea, iată, candidați proprii?

- Iarăși, primul ministru este cel mai afectat. Știți foarte bine, aţi auzit şi dumneavoastră că existau alaltăieri şi ieri și vorbim oricând că, în cazul unei decizii la Curte care se prefigura, care era logică, s-ar putea ca domnul prim ministru să-şi dea demisia și să candideze la București, pentru a reveni în politică pe cai mari. Era pur și simplu un test, pentru că unii din colegii dumneavoastră jurnalişti au spus că au informația dinspre PNL. Era un test pentru a verifica opinia publică rapid, dar PNL este, de departe, cel mai afectat şi îl afectează şi pe domnul Bolojan în egală măsură, pentru că este un insucces, chiar dacă nu este o lovitură fatală, este un insucces.

Domnul Grindeanu are dreptate, dacă ar fi să se repete, pentru că nu s-au tras învățămintele din experiența aceasta, un al doilea insucces, ar fi mult mai grav și ar putea să coste, până la urmă, stabilitatea guvernamentală, pentru că o a doua decizie a Curții Constitucionale, de data asta pe fond, pentru că nu s-a ținut cont de o serie de aspecte cu constituţionalitate improbabilă, ar complica foarte mult situația politică și ne-ar împinge într-o situație de criză inutilă. România nu are nevoie de criză.

Această grabă nu are o explicație neapărat rațională și asumarea răspunderii guvernamentale. Eu cred că prin consultarea magistraților s-ar găsi o soluţie de compromis, pentru că magistrații refuză reforma. Nu ei sunt cei care au creat aceste condiții, ci politicienii care au vrut să evacueze justiția de acei magistrați care le creau probleme în urmă cu un deceniu. Să ne aducem aminte când a apărut această reformă și de ce a apărut această reformă. Sunt convins că se pot găsi și soluții raționale și de compromis, dar pot fi și soluții autoritare. Această metodă tehnocrată, care este preferată de guvernul Bolojan, are avantaje, dar și dezavantaje. 

- E adevărat, dar aici doresc să aduc şi un contrapunct și vreau să mă întorc apoi la alegeri, pentru că mai avem foarte puțin timp. Sunt și poziții de tipul Petre Lăzăroiu, cum am văzut astăzi, care spune - "eh, ce mare lucru că am o pensie de puțin până în 10.000 de euro?". Putem discuta despre cuantumul pe care îl merită un judecător sau nu, dar o astfel de atitudine nu lasă loc de prea multă negociere. 

- Vreau să vă lămuresc. Domnul Lăzăroiu nu face parte și n-a făcut parte din magistratură. Că poate a făcut cândva parte, a fost profesor la Facultatea de Drept și judecător la Curtea

Constituţională. Judecătorii de la Curtea Constituţională nu sunt parte a magistraturii. Se numesc judecători, dar instituția este separată de puterea juridică. 

- Dar primești tot o pensie specială, că asta era ideea, tot o pensie. 

- Bun, primești o pensie specială, dar v-am dat soluția pentru rezolvarea pensiilor speciale, inclusiv a pensiei de 10.000 de euro a domnului Lăzăroiu. Dacă s-ar dori, într-adevăr, ar fi o echitate fiscală mult mai serioasă, iar bugetul României n-ar mai fi cel mai mic din lumea europeană, ar deveni un buget rezonant. 

- Mă întorc la alegeri. În PNL vi se pare că sunt tranşate lucrurile? Pentru că îl avem, pe de o parte, pe Ciprian Ciucu, pe care îl pomeneaţi dumneavoastră, dar pe de altă parte îl avem pe primarul interimar, Stelian Bujduveanu, care a fost pe tot terenul în perioada aceasta de funcţie interimară pe care a deţinut-o şi chiar a fost acuzat de Ciprian Ciucu, nu, atunci când am avut acea vestită tornadă, furtună, care n-a mai venit, că vrea să capitalizeze toată mobilizarea în vederea unei candidaturi. Între cei doi va exista o luptă internă sau sunt lucrurile tranșate? 

- Probabil că domnul Ciucu a întrevăzut ceva şi își dorește, foarte probabil, această candidatură, dar dacă ea va fi riscantă pentru PNL, altfel spus, dacă dincolo de sondajele pe care le are domnul Ciucu, alte sondaje arată că nu este favorit în această competiție, vor prefera un politician care are o notorietate mai mică, cum este primarul interimar al Bucureștiului, și care va lupta pe cont propriu, în mare măsură, și va putea, eventual, să profite și să capitalizeze mai puțină cunoaștere. Este o figură care a apărut pentru majoritatea bucureștenilor dintr-odată și pare să fie o figură agreabilă. Nu știu dacă va câștiga alegerile sau nu, căci şi notorietatea contează foarte mult, dar mă aștept ca bucureștenii să agreeze un candidat cât mai aproape de imaginea lui Nicușor Dan. 

- Aici e interesant, atunci nu vă întreb de spațiul suveranist în Capitală, vă întreb dacă imaginea lui Nicușor Dan poate să însemne tracțiune pentru USR? 

- Nu neapărat, pentru că mă gândeam la un candidat independent, care poate să... n-a intrat în ecuația gândită de PSD, care poate să vină din afară, e adevărat, Nicușor Dan, în 2020, a fost sprijinit de PNL, dar poate să apară din afară și poate să fie sprijnit informal de către partidele politice, astfel încât să beneficieze de sprijinul lor, dar și de sprijinul unei părți a electoratului care este decepționată de partidele sistem. 

- Deci nu Cătălin Drula, așa cum își imaginează el însuși că va fi ajutat. 

- Înțeleg că și... da, bun, dar a şi explicat-o foarte clar în emisiunea de la dumneavoastră domnul președinte Dan. Nu poate să intervină în acest fel și nu va face acest lucru în niciun caz. A făcut deja un gest, respectiv s-a întâlnit cu domnul Drulă, mai mult de atât nu se va întâmpla. În schimb, mă întrebați inițial de un candidat al AUR, cunoscut drept suveranist sau, în continuare, de extremă dreaptă, nu, Bucureștiul nu este un mediu propice pentru acest gen de candidat, dar, cu siguranță, nu vor rata ocazia pentru a-și face propagandă și pentru a crește inclusiv la nivel local. Din analiza pe care am făcut-o cu candidații extremei dreapta în alte părți, cel mai recent în Portugalia, spre exemplu, la alegerile locale, cum s-a întâmplat cu AUR la noi anul trecut, au avut un insucces marcant. Câştigă la alegeri naționale, Parlament, se califică bine la alegerile prezidențiale, dar nu conving la alegerile locale, pentru că nu şi-au format, încă, echipe convingătoare la nivel local.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰