Primele efecte ale campaniei Coșmar Residence. Primăriile și localitățile învecinate, obligate să investească în drumuri, parcuri și şcoli

"Coşmar Residence" pare să-i fi trezit din somn pe guvernanţi. Am văzut în materialele Observator problemele enorme din noile "dormitoare" ale marilor oraşe. Acum, atât primăriile din aceste oraşe, cât şi cele din localităţile învecinate vor fi obligate să strângă fonduri pentru investiţii comune în drumuri, parcuri sau şcoli. Un pas spre normalitate, în condiţiile în care 60% din populaţia lumii trăieşte în zone metropolitane.

• Ce lideri europeni ar putea participa la summitul convocat de Macron, după ce SUA au exclus Europa de la negocierile de pace

Zonele metropolitane există de mai bine de două decenii, însă mai mult pe hârtie. Acum vor avea buget propriu şi proiecte comune. Fiecare localitate virează 5% din impozitul pe venit către bugetul zonei metropolitane. Din suma obţinută, 70% se utilizează pentru investiţii în oraşul-mamă, iar restul de 30% în celelalte localităţi din zona metropolitană.

De exemplu, anul trecut, PMB a obţinut din impozitul pe venit 3,8 miliarde de lei. 5%, adică 190 de milioane lei care vor merge la bugetul zonei metropolitane. Însă 70% din contribuţie, în speţă 133 de milioane se vor întoarce în Capitală sub formă de investiţii. Restul de 57 de milioane merge către cele 8 oraşe şi 32 de comune din Ilfov.

Ce primeşte Capitala? Să luăm exemplul oraşului Voluntari. Bugetul prevede 168 de milioane din impozit pe venit. Cota de 5% pentru zona metropolitană ar fi de 8,4 milioane de lei, din care 5,9 milioane ajung în Bucureşti şi 2,5 în celelalte localităţi din zona metropolitană, inclusiv Voluntari.  

Adrian Benta, analist economic: "Practic, dacă ne raportăm strict la Bucureşti, va fi o finanţare mai bună a bugetului faţă de bugetele localităţilor unde domiciliază actualii salariaţi".

Ce vor oamenii din cartierele rezidențiale

"Drumuri mai bune sau canalizare mai buna, mai multe parcuri ca nu prea avem unde sa iesim", explică o persoană care a stat de vorbă cu reporterii.

"Transportul în Corbeanca, nu avem decât transport local, care vine până la Buftea şi un 448 care merge până în Paradisul".

"În Ciolpani sunt şi două ore distanţă între autobuze".

Şi în ţară, proiectele de infrastructură sunt prioritare. Gelu Topan, primarul comunei Gilău, Cluj: "Mai avem un avantaj faptul că de mai bine de un an de zile în comuna noastră operează compania de transport public Cluj prin intermediul căreia s-au îmbunătățit condiţiile de transport".

Alex Prunean, reporter Observator: "Zona metropolitană Cluj funcţionează încă din 2008 iar pe lângă Cluj-Napoca din componența ei fac parte alte 19 localităţi. Astăzi, și autobuzele care circulă în Floreşti aparțin companiei de transport din cluj iar rutele sunt stabilite astfel incat sa fie în continuarea celor din reşedința  de județ".

Unii primari nu sunt de acord cu noua împărțire a banilor

Dar nu toţi edilii localităţilor satelit sunt de acord cu noua împărţire a banilor. Ștefan Timofte, primarul comunei Tomeşti, Iaşi: "Este o lege, părerea mea, proastă. Numărul este mai mare de muncitori care lucrează în alta parte, la noi în Tomesti, decât invers".

Mihai Chirica, primarul Iaşului: "Noi înțelegem foarte clar că nu poți să-i ceri niște taxe de tip oraș localității noastre învecinate".

România are în prezent 22 de zone metropolitane. Czeke Atilla, ministrul Dezvoltării: "Pentru municipiile reședință de județ acesta va cuprinde primele două coroane urbane, în timp ce pentru celelalte municipii, altele decât reședințe de județ prima coroană urbană". Guvernul promite şi fonduri special destinate pentru dezvoltarea zonelor metropolitane.