Război Rusia - Ucraina, ziua 197 LIVE-TEXT. SUA au aprobat un ajutor de 2,6 miliarde de dolari pentru Ucraina și aliați. Antony Blinken, vizită neanunțată la Kiev

Război Rusia - Ucraina, ziua 197. Pe lângă contraofensiva din sudul ţării, forţele ucrainene au atacat, prin surprindere, şi în nord. Volodimir Zelenski a declarat că sunt ”veşti bune” din regiunea Harkov, mulţumind militarilor pentru succesele obţinute. ”Fiecare succes al armatei noastre într-o direcţie sau alta schimbă situaţia generală pe întreaga linie a frontului în favoarea Ucrainei”, a afirmat liderul de la Kiev, în mesajul de miercuri noapte. Ucrainenii au avansat cu 20 km în teritoriul controlat de ruși în Harkov, spre Izium și sunt aproape să înconjoare trupele ruse din localitatea Balaklia. Trupele ucrainene au recâștigat teren și în Herson unde autoritățile de ocupație rusă au amânat referendumul de anexare până pe 4 noiembrie, potrivit ISW.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Președinte Zelenski anunță retragerea cetățeniei ucrainene pentru un număr de persoane cu cetățenie dublă, “în special ruși și români”, membri ai unor rețele infracționale de contrabandă. Duelurile de artilerie s-au reluat în zona centralei nucleare Zaporojie, iar șeful armatei ucrainene a avertizat asupra amenințării Rusiei de a folosi arme nucleare în Ucraina, ceea ce ar crea riscul unui conflict nuclear "limitat" cu alte puteri, potrivit Reuters.

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - 190, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 191 - prezent, aici

UPDATE 18:40. Vasile Dîncu a participat la reuniunea Grupului de contact pentru Ucraina

Ministrul Apărării Naționale Vasile Dîncu a participat joi la reuniunea Grupului de contact pentru Ucraina, care a avut loc în Baza Aeriană Ramstein din Germania. Potrivit unui comunicat la Ministerului Apărării, citat de Mediafax, în cadrul reuniunii s-a discutat despre evoluția conflictului din Ucraina, precum și stadiul acordării de asistență de către țările participante la această inițiativă multinațională sub coordonarea SUA. În marja reuniunii, Vasile Dîncu a avut o întrevedere cu omologul său din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi. Ministrul Apărării de la București a reiterat sprijinul României pentru aspirațiile de integrare europeană a Republicii Moldova, precum și în vederea reformei apărării și dezvoltării capabilităților militare. Cei doi oficiali au decis continuarea consultărilor între cele două ministere, precum și în cadrul Comisiei militare mixte România - Republica Moldova, planificată a avea loc în perioada imediat următoare.

UPDATE 18:00. Ucraina: Biden va discuta joi cu aliaţii SUA

Preşedintele american Joe Biden va prezida joi o reuniune la distanţă a aliaţilor SUA consacrată Ucrainei, a anunţat un responsabil al Casei Albe care a dorit să-şi păstreze anonimatul, relatează AFP şi Reuters. Reuniunea are drept obiectiv "sublinierea sprijinului continuu pentru Ucraina în contextul în care ea se apără împotriva agresiunii ruse", a mai precizat sursa citată, care nu a dorit să precizeze nici orarul exact al discuţiilor, nici participanţii.

Aceste consultări au loc în contextul în care secretarul de stat american Antony Blinken a sosit joi într-o vizită surpriză în Ucraina, prilej cu care va acesta va discuta despre noua tranşă de ajutor de 2,7 miliarde de dolari pentru Ucraina şi vecinii săi pentru a putea face faţă Rusiei. Şeful Departamentului de Stat a sosit în Ucraina în secret, aceasta fiind a doua sa deplasare la Kiev de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie.

Noua tranşă de ajutor din partea Washingtonului este compusă din 675 milioane de dolari asistenţă directă sub formă de livrări de arme şi muniţii către Kiev şi împrumuturi şi subvenţii de două miliarde de dolari pentru achiziţionarea de armament american pentru Ucraina şi 18 dintre vecinii săi. Printre aceste ţări eligibile figurează Georgia şi Republica Moldova, care au pe teritoriul lor zone controlate de separatişti proruşi, precum şi ţările baltice şi Bosnia, unde tensiunile se amplifică, alimentate de unii lideri sârbi, relatează Agerpres.

Antony Blinken a informat Congresul privind alocarea acestor 2 miliarde de dolari destinate să 'consolideze securitatea Ucrainei şi a 18 dintre vecinii săi', între care 'un număr mare ' de ţări NATO şi 'alţi parteneri regionali ' care se simt ameninţaţi de Rusia, a declarat un responsabil din Departamentul de Stat, exprimându-se sub rezerva anonimatului.

Mai devreme joi, ministrul apărării american Lloyd Austin a anunţat un ajutor de 675 milioane de dolari pentru Ucraina în livrări de armament, muniţii şi HIMARS, sisteme avansate de artilerie care au permis deja Kievului să lovească linii de aprovizionare ruse. SUA au aprobat deja împrumuturi şi granturi de 4 miliarde de dolari pentru Ucraina şi vecinii săi în cursul anului fiscal care s-a încheiat în iunie.

UPDATE 16:00. Țările din Europa care se opun plafonării prețului de achiziție al gazelor din Rusia

Comisia Europeană (CE) a transmis guvernelor țărilor membre UE cinci idei pentru abordarea crizei energetice, iar reacțiile au fost împărțite, au declarat șase diplomați pentru POLITICO. Acest lucru îi va oferi probabil președintelui Comisiei, Ursula Von der Leyen, puțin spațiu de manevră înainte de discursul de săptămâna viitoare privind starea Uniunii Europene, care ar trebui să impulsioneze un efort colectiv de a ține sub control prețurile la gaze naturale și la electricitate. Miniștrii de restort din UE vor discuta, vineri, despre prețul energiei în timpul unui summit de urgență.

Germania este sceptică cu privire la plafonarea prețului la gazele rusești, Ungaria nici măcar nu vrea să audă de așa ceva, fiind puternic dependentă de Moscova în ceea ce privește energia, iar Slovacia și alte două țări de opun, susțin sursele Politico. Alte state membre UE, inclusiv Polonia și Italia, doresc ca Comisia să meargă mai departe și să limiteze prețul tuturor gazelor importate în UE. Von der Leyen a spus că propunerea este în curs de analiză, dar Bruxelles-ul a fost în general împotriva ideii în evaluările sale de până acum, te teamă că situația s-ar complica și mai tare.

Rusia nu va mai livra petrol, gaze naturale şi cărbune ţărilor care plafonează preţul hidrocarburilor ruseşti, a ameninţat Vladimir Putin la Forumul Economic al Estului dedicat Asiei, la Vladivostok. 

UPDATE 14:40. SUA au aprobat un ajutor de 2,6 miliarde de dolari pentru Ucraina și aliați

SUA au aprobat un nou ajutor de aproape 2,7 miliarde de dolari (2,3 miliarde de lire sterline) pentru Ucraina și aliați, inclusiv 675 de milioane de dolari, drept ajutor militar pentru ucraineni, în lupta cu Rusia, potrivit BBC News. 

Sprijinul include obuziere, muniții, vehicule Humvee, ambulanțe blindate și sisteme antitanc.

UPDATE 14:05. Secretarul de stat american Blinken face o vizită neanunțată în Ucraina

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a făcut joi o vizită neanunțată în Ucraina - a doua în această țară de la invadarea Rusiei, în urmă cu mai bine de șase luni, scrie CNN, potrivit Mediafax. Înaltul diplomat american se va întâlni cu oficiali ucraineni. Călătoria are loc în contextul în care Ucraina a lansat o contraofensivă menită să recupereze zonele ocupate de Rusia în sudul țării. De asemenea, călătoria coincide cu o reuniune a Grupului de contact pentru apărare din Ucraina, găzduită de secretarul american al apărării, Lloyd Austin, la baza aeriană Ramstein din Germania. Atât Austin, cât și Blinken au vizitat Ucraina la sfârșitul lunii aprilie. Ei rămân în continuare oficialii americani de cel mai înalt nivel care au călătorit în această țară de la începutul războiului, la sfârșitul lunii februarie. Mai mulți șefi de stat au mers în Ucraina pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski. Președintele SUA, Joe Biden, nu a călătorit încă acolo, deși cei doi lideri au vorbit la telefon în ultimele săptămâni.

Tot joi, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, s-a întâlnit cu omologul său american Austin și cu șeful Statului Major interarme, Mark Milley, la baza Ramstein. "Am început ziua cu o întâlnire cu marii prieteni ai Ucrainei Lloyd Austin III @SecDef și generalul Mark Milley @thejointstaff", a scris Reznikov pe Twitter. "Apreciem sprijinul statornic al SUA pentru Ucraina". "Aștept cu nerăbdare să lansez întâlnirea #Ramstein 5 cu peste 50 de participanți", a adăugat el.

UPDATE 13:10. Rusia a expulzat un diplomat român

Ministerul de Externe de la Kremlin a declarat un membru al personalului ambasadei României „persona non-grata”, potrivit agenției de presă ruse de stat RIA, citate de Sky News, conform Mediafax. Faptul că diplomații de la ambasade sunt expulzați de țările gazdă nu este ceva neobișnuit, în special în perioadele de relații internaționale tensionate. Cu toate acestea, puține informații au fost disponibile imediat pentru a explica această mișcare. România a ajutat Ucraina în conflictul său cu Rusia, președintele său Klaus Iohannis asigurând Kievul de sprijinul deplin al României pentru integrarea Ucrainei în UE.

UPDATE 12:00. Aliaţii Ucrainei se reunesc din nou în Germania pentru a-şi coordona livrările de armament

Aliaţii Kievului se reunesc joi la baza militară americană de la Ramstein, în vestul Germaniei, pentru a continua să-şi coordoneze ajutorul militar pentru Ucraina, care desfăşoară de săptămâna trecută o contraofensivă în sudul ţării pentru a disloca forţele ruse, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Cea de-a cincea reuniune a grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, ce are loc la invitaţia şefului Pentagonului, Lloyd Austin, îşi propune să facă dovada 'unităţii şi solidarităţii' aliaţilor Ucrainei, a indicat şeful Statului Major american, generalul Mark Milley. Reprezentanţii a peste 40 de ţări şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se vor reuni la baza din Germania pentru a discuta mai ales despre provocările în materie de producţie de armament ale conflictului. 'Consumul de muniţii este foarte important în acest război în Ucraina', le-a explicat generalul Milley jurnaliştilor care îl însoţesc. Obiectivul este de 'a încerca să determinăm nevoile, cererile şi apoi să le comparăm cu oferta, fie din stocurile ţărilor, fie din ceea ce poate fi produs de industria' de apărare, a spus generalul Milley în avionul care îl aducea de la Washington. 

Ucraina şi-a epuizat tot armamentul de fabricaţie rusească, iar apărarea sa este de acum dependentă total de ajutorul militar occidental. De partea cealaltă, conform Washingtonului, Rusia s-a îndreptat spre Coreea de Nord pentru a cumpăra mari cantităţi de rachete şi obuze de artilerie. SUA, principalul furnizor de sprijin militar pentru Ucraina, au promis deja să trimită armament divers în valoare de 13,5 miliarde de dolari, în principal rachete antitanc Javelin, piese de artilerie şi obuze compatibile cu sistemele de artilerie ale NATO. Washingtonul a trimis de asemenea sisteme de artilerie de precizie HIMARS, dotate cu rachete GMLERS ghidate prin GPS, care sunt larg folosite în sudul şi estul Ucrainei. Kievul ar dori arme cu rază mai lungă de tipul ATACMS, care pot lovi la 300 km, dar SUA refuză, temându-se că aceste rachete ar putea viza ţinte în teritoriul rus, ceea ce ar putea provoca o extindere a conflictului. 'Politica actuală a Statelor Unite este că nu trimitem ATACMS', a reamintit generalul Milley. 'Am avut această discuţie de mai multe ori cu omologul meu şi cu alţi responsabili ucraineni', a adăugat el. 'Trimitem HIMARS (...) cu GMLERS şi aceste sisteme s-au dovedit foarte, foarte eficace împotriva forţelor ruse. Credem că raza de acţiune a HIMARS este suficientă pentru a răspunde nevoilor ucrainenilor în lupta lor actuală', a mai afirmat generalul Milley.

UPDATE 11:35. Aproximativ 51.250 de soldați ruși au fost uciși de la startul războiului, spune Ucraina

Aproximativ 51.250 de soldați ruși au fost uciși de la începutul invaziei, potrivit cifrelor publicate de armata ucraineană. O grafică postată pe Twitter de către forțele armate ucrainene a arătat pierderile totale în luptă ale inamicului din 24 februarie până astăzi. Pe lângă soldații uciși, Rusia a pierdut un total de 2.112 tancuri, 4.557 de vehicule blindate și 239 de aeronave. Numărul total al soldaţilor ruşi eliminaţi este în creștere cu 640 în actualizarea de miercuri, faţă de ziua precedentă. O postare separată pe Facebook a armatei ucrainene arată că Rusia a suferit cele mai mari pierderi în regiunea Donețk. Întrebat despre costul invaziei în timpul unui discurs la Vladivostok, Vladimir Putin a spus că Rusia nu a pierdut nimic. "Nu am pierdut nimic și nu vom pierde nimic. Principalul câștig este întărirea suveranității noastre", a spus Putin.

UPDATE 11:00. Panică în rândul ruşilor din cauza contraofesivei ucrainene din Harkov

Armata rusă este îngrijorată de contraofensiva ucraineană de la Harkov şi se teme că va duce la izolarea forțelor ruse în regiune, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului. Bloggerii ruşi şi personalul militar care scriu constat pe conturile de Telegram informaţii despre front și-au exprimat îngrijorarea că operațiunea urmărește să taie liniile de comunicare la sol cu ​​forțele din orașele Kupiansk și Izium și că asta ar putea permite trupelor ucrainene să izoleze grupările ruse din aceste zone și să recâştige zone mari de teritoriu. Detalii aici

UPDATE 10:41. Peste 77.000 de persoane au intrat miercuri în România, dintre care aproape 11.000 de ucraineni

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră informează că, în cursul zilei de miercuri, au intrat în România, prin punctele de frontieră din toată ţara, 77.363 de persoane, dintre care 10.945 de cetăţeni ucraineni, în creştere cu 13% faţă de ziua precedentă.

Potrivit unui comunicat, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalităţile de control, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, aproximativ 169.000 de persoane, cetăţeni români şi străini, cu peste 43.000 de mijloace de transport. Începând cu data de 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în ţara noastră 2.232.941 de cetăţeni ucraineni. În ceea ce priveşte activităţile specifice, în zonele de competenţă - punctele de trecere şi 'frontiera verde' -, poliţiştii de frontieră au constatat 85 de fapte ilegale (50 infracţiuni şi 35 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini, iar valoarea amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la peste 19.000 de lei.

Miercuri, nu s-a permis intrarea în ţară a 39 cetăţeni străini care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi nu s-a permis ieşirea a 28 de cetăţeni români din diferite motive legale. 

UPDATE 9:18. Recep Erdogan: Occidentul trimite ”fier vechi” Ucrainei pe post de armament și ”provoacă” Rusia

Preşedintele turc Tayyip Erdogan a declarat miercuri, la Belgrad, că nu crede că politicile ”provocatoare” ale Occidentului faţă de Rusia sunt corecte, după ce Uniunea Europeană şi Grupul celor Şapte naţiuni au propus un plafon de preţ pentru gazele și petrolul Rusiei. Preşedintele Vladimir Putin ameninţase anterior că va opri toate livrările de gaze dacă UE ar face un astfel de pas, crescând riscul raţionalizării consumului de energie în unele dintre cele mai bogate ţări din lume, în această iarnă. Erdogan a vorbit miercuri la o conferinţă de presă cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, la Belgrad. Detalii, aici

UPDATE 9:23. Belarus a început exerciţii militare în mai multe regiuni, inclusiv la frontiera cu Polonia

Belarus a început exerciţii militare lângă oraşul Brest, situat în apropiere de frontiera cu Polonia, în capitala sa Minsk şi la Vitebsk, o regiune din nord-estul ţării, a anunţat joi Ministerul Apărării belarus, relatează Agerpres.

Exerciţiile de comandament, programate să aibă loc până pe 14 septembrie, vizează antrenamente pentru 'eliberarea teritoriului ocupat temporar de un inamic' convenţional şi recăpătarea controlului asupra regiunilor de frontieră, specifică instituţia de apărare de la Minsk. Potrivit ministerului, numărul de trupe şi de echipamente militare implicate în aceste manevre nu necesită trimiterea unei notificări Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), în conformitate cu regulile organizaţiei de securitate paneuropene. Exerciţiile sunt supervizate de către şefului Statului Major General al Forţelor armate belaruse, Viktor Gulevici, precizează agenţia oficială de presă belarusă Belta.

Belarus, cel mai apropiat aliat al Rusiei, a pus la dispoziţia armatei ruse teritoriul ţării sale pentru a ataca Ucraina, în ceea ce Kremlinul numeşte drept o "operaţiune militară specială", în realitate o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva unui stat suveran, primul conflict de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

UPDATE 8:30. Ucrainenii au înaintat cu 20 de km la Izium, au recucerit mai multe localități pe frontul de est și de sud - ISW

Forțele ucrainene au înaintat cu cel puțin 20 km în teritoriul controlat de ruşi la nord de Izium spre Kupiansk și au recucerit aproximativ 400 de kilometri pătrați în perioada 6-7 septembrie, arată o analiză a experţilor americani de la Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War). Mai multe canale ruseşti de Telegram au relatat miercuri că forțele ucrainene au avansat către sud-est de-a lungul autostrăzilor E40 și N26 spre Izium și Kupiansk.

Imaginile geolocalizate arată că forțele ucrainene au avansat și spre nord-est de-a lungul autostrăzii T2110 de la Balaklia, Verbivka, Yakovenkove, Volokhiv Yar și spre Shevchenkove. Potrivit unor conturi ruseşti de Telegram forțele ucrainene încearcă să avanseze spre Savintsi ceea ce ar duce la o înconjurare a trupelor ruseşti la Balaklia. În plus sursele rusești susțin că grupuri de sabotaj și recunoaștere ucrainene au desfășurat operațiuni nespecificate în localităţile Bilyi Kolodyaz, Vovchansk și Hnylytsya, toate fiind adânc în spatele liniilor ruseşti la est de râul Siverski Doneț, mai notează sursa citată.

Forțele ucrainene din sud-estul regiunii Harkov au încercat să profite de realocarea forțelor rusești pe frontul de sud pentru a desfășura o contraofensivă de oportunitate, dar extrem de eficientă, la nord-vest de Izium. Autoritățile de ocupație rusă din Ucraina au amânat referendumurile de anexare în contextul noilor ofensive ucrainene în Herson şi Harkov. Ruşii din Herson au anunțat că referendumul de anexare va avea loc pe 4 noiembrie.

Potrivit imaginilor geolocalizate, trupele ucrainene au avansat în Herson către Vysokopillya/Vîsokopillea și Novovoznesenske, ambele aflate pe o rază de 5 km de granița regiunilor Herson-Dnipropetrovsk. Mai multe surse ruseşti, inclusiv Ministerul rus al Apărării, au confirmat indirect că ucrainenii au recuperat teritorii la vest de Herson, în "buzunarul" Sukhyi Stavok/ Suhîi Stavok.

UPDATE 8:20. Ucraina confirmă oficial că armata sa a atacat cu rachete aerodromul Saki din Crimeea. Planurile anunţate de generalul Zalujnîi

Într-un articol publicat de Agenția Națională de Știri a Ucrainei, Ukrinform, comandantul armatei ucrainene şi-a asumat pentru prima dată răspunderea pentru o serie de atacuri asupra unor baze militare ruseşti din Crimeea. La Moscova se susţine chiar şi acum că a fost vorba de accidente provocate din neglijenţă. În articol, generalul ucrainean afirmă că nu exclude posibilitatea ca armata rusă să recurgă la arme nucleare tactice pe câmpul de luptă. Aceasta ar putea declanşa un conflict nuclear limitat şi, în perspectivă, chiar şi un al treilea război mondial, avertizează generalul. Detalii aici 

UPDATE 8:15 Zelenski a anunțat că forţele ucrainene au recucerit mai multe localităţi din regiunea Harkov

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat miercuri că forţele ucrainene au recucerit mai multe localităţi din regiunea Harkov, situată în nord-estul Ucrainei, care fuseseră ocupate de trupele ruse, fără a oferi însă detalii, transmite AFP. "Săptămâna aceasta avem veşti bune din regiunea Harkov", a spus preşedintele Zelenski în discursul său video de seară difuzat pe reţelele de socializare. Fără a le numi, preşedintele a menţionat doar "localităţi în care steagul ucrainean a revenit".

Observatorii au raportat în ultimele zile despre un presupus progres al forţelor ucrainene în regiunea Harkov, fără ca aceste informaţii să poată fi verificate dintr-o sursă independentă. Ucraina întreprinde încă de săptămâna trecută o contraofensivă în sudul ţării, despre care pretinde că are succes, în timp ce Moscova dă asigurări că adversarul suferă pierderi grele.

Regiunea Harkov a fost parţial ocupată de armata rusă de la începutul invaziei, pe 24 februarie. Oraşul Harkov, al doilea ca mărime din Ucraina, este în mod regulat vizat de bombardamente soldate cu morţi, dar forţele Moscovei nu au reuşit niciodată să îl cucerească.

Tot miercuri, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că forţele ucrainene fac "progrese lente, dar semnificative" pe câmpul de luptă şi în prezent se descurcă în sud mai bine decât o face Rusia."Suntem încă la început. Cred că ucrainenii fac progrese lente, dar semnificative. Şi vom vedea cum se vor desfăşura lucrurile", a declarat subsecretarul pentru politica de apărare Colin Kahl în cadrul unui eveniment găzduit de Defense News."Dar cu siguranţă cred că, în acest moment, în sud lucrurile merg mai bine pentru partea ucraineană decât pentru partea rusă".

UPDATE 08:10 Zelenski: Persoanelor supuse sancţiunilor, care au şi cetăţenie străină, în special rusă şi română, am decis să le retrag cetățenia ucraineană

Zelenski anunță sancțiuni pentru ”elita de la conducerea Rusiei” și pentru „contrabandişti şi reţele criminale”: Persoanelor supuse sancţiunilor, care au şi cetăţenie străină, în special rusă şi română, am decis să le retrag cetățenia ucraineană.

UPDATE 8:00. Agenţia ucraineană Energoatom acuză Rusia că i-a răpit din personal

Agenţia ucraineană Energoatom a acuzat forţele ruse care ocupă centrala nucleară Zaporojie din sud-estul Ucrainei că i-au răpit şi maltratat din personal, informează joi dpa, potrivit Agerpres. 

Preşedintele Energoatom, Petro Kotin, a declarat pentru grupul media german Funke că aproximativ 200 de persoane au fost reţinute, iar compania nu ştie unde se află în prezent unele dintre acestea, adăugând că au existat cazuri în care angajaţii agenţiei au fost torturaţi şi ucişi. Kotin a spus că este foarte dificil pentru personalul Energoatom să continue munca la centrală, adăugând că cei care au rămas au înţeles cât de vital este să se asigure că sunt menţinute standardele de siguranţă nucleară şi de protecţie împotriva incendiilor.

Potrivit lui Kotin, aproximativ 1.000 de angajaţi ucraineni menţin instalaţia în funcţiune. Prin comparaţie, aproximativ 11.000 de angajaţi lucrau la centrală înaintea războiului. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), în raportul său despre centrală publicat la începutul acestei săptămâni, a descris situaţia ca nesustenabilă. AIEA a avertizat cu privire la lipsa de personal şi a spus că experţii rămaşi sunt supuşi unui nivel de stres atât de ridicat încât s-ar putea produce greşeli operaţionale. A mai precizat că echipei sale nu i s-a permis accesul peste tot în centrală. 

UPDATE 7:29. Volodimir Zelenski măreşte bugetul pentru apărare al Ucrainei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că va mări bugetul de apărare pentru a putea face faţă Rusiei în război. Noul buget aprobat va intra în uz de anul viitor şi se ridică la peste 27.4 miliarde de dolari (peste un trilion de grivine). Cheltuielile de apărare şi securitate sunt necesare în timpul stării de război, susţine Zelenski.

El s-a întâlnit în cursul zilei de miercuri cu ministrul de Finanţe Serhiy Marchenko şi cu alţi oficiali pentru a discuta distribuţia bugetară. „Este clar că acesta este bugetul unei ţări aflate în război. Peste un trilion de grivne vor merge anul viitor către sectorul de securitate şi apărare. Aceasta va fi prioritatea numărul unu”, a declarat Zelenski, potrivit Mediafax.

Preşedintele ucrainean a dat asigurări că celelalte sectoare nu vor fi neglijate şi vor fi acordate compensaţii. Obligaţiile sociale, cum ar fi pensiile, vor fi acoperite integral iar cheltuielile necritice vor reduse cât mai mult posibil. Guvernul va prezenta planuri de reducere a cheltuielilor pentru întreprinderile de stat, oficialii şi instituţiile care sunt considerate neesenţiale. Un fond special de reconstrucţie va fi înfiinţat parţial din veniturile obţinute după confiscarea bunurilor ruseşti.

Costurile războiului combinate cu veniturile fiscale mai mici au lăsat un deficit fiscal de 5 miliarde de dolari pe lună sau 2.5% din PIB-ul Ucrainei. Deficitul anual se ridică la 25% din PIB, faţă de doar 3.5% cât era înainte de conflict.

UPDATE 7:25. Șeful armatei ucrainene avertizează asupra riscului unui atac nuclear rusesc

Șeful armatei ucrainene a avertizat miercuri asupra amenințării Rusiei de a folosi arme nucleare în Ucraina, ceea ce ar crea riscul unui conflict nuclear "limitat" cu alte puteri, scrie Reuters.

Războiul ar putea continua până anul viitor, a declarat generalul Valeriy Zaluzhnyi într-un articol scris în colaborare cu deputatul Mykhailo Zabrodskyi și publicat de agenția de știri de stat Ukrinform. Articolul conține cea mai detaliată evaluare a războiului de până acum a comandantului suprem ucrainean și transmite mesaje puternic contrastante cu cele transmise de înalții oficiali ucraineni. "Există o amenințare directă de utilizare, în anumite circumstanțe, a armelor nucleare tactice de către forțele armate ruse", a declarat Zaluzhnyi. "De asemenea, este imposibil să excludem complet posibilitatea implicării directe a principalelor țări din lume într-un conflict nuclear "limitat", în care perspectiva celui de-al treilea război mondial este deja vizibilă", se arată în articol.

În trecut, Moscova a negat speculațiile privind o potențială utilizare a armelor nucleare sau chimice. Ucraina va trebui să egaleze raza de acțiune a armelor Moscovei pentru a schimba cursul războiului, au scris Zaluzhnyi și Zabrodskyi: "Singura cale pentru o schimbare majoră a situației strategice este, fără îndoială, o serie de mai multe contraatacuri consecutive sau, în mod ideal, simultane, ale forțelor armate ale Ucrainei în timpul campaniei din 2023".

Statele Unite au furnizat guvernului de la Kiev arme sofisticate cu rază lungă de acțiune, cu condiția ca Ucraina să nu le folosească pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei, potrivit oficialilor americani. Articolul conține prima recunoaștere de către Ucraina a faptului că este responsabilă pentru ceea ce autorii au spus că au fost lovituri cu rachete asupra bazelor aeriene rusești din Crimeea anexată, inclusiv una care a avariat baza militară Saki luna trecută. Lovitura de la Saky a scos "din acțiune" 10 avioane de război rusești pe 9 august, se arată în articol. Tonul articolului contrastează cu declarațiile adesea optimiste ale unor înalți oficiali ucraineni.

"Durata războiului se măsoară deja în luni și există toate motivele să credem că această perioadă de timp se va prelungi dincolo de 2022", se arată în articol, potrivit Mediafax. Zaluzhnyi și Zabrodskyi au recunoscut că Ucraina este poziționată "extrem de nefavorabil" pe două linii de front din est, în jurul orașelor Bakhmut și Izyum. Armele furnizate din străinătate vor constitui coloana vertebrală a apărării Ucrainei anul viitor, au spus ei. "În 2023, baza materială a rezistenței Ucrainei trebuie să rămână volume semnificative de ajutor militar din partea națiunilor noastre partenere", se mai arată în articolul publicat de Ukrinform.

UPDATE 7:00. Scholz i-a promis lui Zelenski continuarea ajutorului german pentru Ucraina într-o convorbire telefonică

Cancelarul german Olaf Scholz a promis miercuri Ucrainei continuarea sprijinului ţării sale, într-o conversaţie telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează dpa, citat de Agerpres. Germania nu va înceta să susţină Ucraina militar, dar şi în termeni politici, financiari şi umanitari, a spus Scholz, potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului Steffen Hebestreit.

Scholz a discutat cu Zelenski şi despre continuarea ajutorului concret al ţării sale, inclusiv pentru reconstrucţie. Cei doi lideri au discutat şi despre situaţia de la centrală nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa şi locul unui posibil dezastru dacă luptele vor continua.

Scholz şi Zelenski au convenit că siguranţa şi protecţia centralei este de cea mai mare importanţă, precum şi asupra importanţei recomandărilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Zelenski i-a mulţumit lui Scholz într-o postare pe Twitter după convorbirea lor telefonică, printre altele pentru confirmarea unui ajutor UE de 5 miliarde de euro.

De asemenea, el a subliniat necesitatea unui program de ajutor al Fondului Monetar Internaţional. Zelenski a mai menţionat că a discutat cu cancelarul german despre posibilitatea unui nou ajutor militar pentru Ucraina.